monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Autoritățile din Cluj se joacă de-a desenatul de drumuri la Spitalul Regional din Florești

Poduri și sensuri giratorii suspendate sau extinderea unei linii de tramvai până în Florești sunt propunerile discutate de autorități pentru accesul la viitorul Spital Regional de Urgență. Până una alta, Ministerul Sănătății nici măcar nu a finalizat studiile de fezabilitate pentru spitalul de la Cluj.

Comisiile de urbanism din cadrul Primăriei și Consiliului Județean Cluj s-au reunit miercuri să se “joace de-a trasatul de drumuri”. S-a vorbit despre poduri suspendate, sensuri giratorii suspendate și prelungiri de linii de tramvai. Vorbe aruncate în vânt.

„Cea mai problematică zonă este intersecția de la Metro. În această zonă propunem realizarea unei girații, fie o girație suspendată, și aceasta ar fi o premieră pentru Cluj, fie o girație prin care să suspendăm DN1 printr-un pod. După finalizarea Centurii de Sud a Floreștiului și a Centurii Metropolitane, propunerea ca tramvaiul să ajungă până la Florești este mai mult decât viabilă”, spunea arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță.

Primarul Emil Boc a explicat însă că deocamdată nu se poate pune problema ca linia de tramvai să fie prelungită, eventual după anul 2024, când se va realiza centura metropolitană.

Ulterior, Consiliul Județean anunța pompos că “actualizarea PUZ-ului pentru Spitalul Regional de Urgentă a intrat în linie dreaptă”.

Să vorbim discuții și să desenăm frumos…pe hârtie

Consiliul Județean susține că prin adoptarea noului PUZ se propune “realizarea unei infrastructuri de transport optime care să deservească Spitalul Regional, prin înfiintarea unui drum de acces median între DN 1 si strada Răzoare si, respectiv, modificarea profilelor acestor două artere”.

“O propunere discutată în acest context a fost cea referitoare la introducerea, pe toate căile care fac legătura cu Spitalul Regional de Urgență, a unor benzi suplimentare de acces destinate atât transportului public de persoane cât si bicicliștilor. Un alt aspect intens discutat de către arhitecții și specialiștii prezenți la această ședintă a comisiilor reunite de urbanism a fost cel legat de reamenajarea intersecției din zona Metro, fiind abordate în principal două variante de lucru. Prima dintre ele s-a referit la realizarea unei girații suspendate peste DN1, în timp ce varianta a doua a propus construirea unui pod peste drumul național, cu o girație sub acesta. Noul PUZ aferent Spitalului Regional de Urgentă va prevedea conectarea Spitalului Regional la municipiul Cluj-Napoca prin intermediul DN1 în zona Nodului N, respectiv pe traseul de sud: strada Răzoare – strada Sf. Ioan, până la intersecția cu strada Bucium. În acelasi timp însă, pentru a se putea realiza un flux continuu, care să nu genereze ambuteiaje, este absolut necesară edificarea centurii metropolitane”, transmite CJ Cluj.

Spitalele Regionale, cele mai mari întârzieri

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, declara în luna martie că, la sfârşitul acestui an, vor fi încheiate studiile de fezabilitate pentru cele trei spitale regionale care se vor construi la Iaşi, Cluj şi Craiova.

"Studiile de fezabilitate vor fi gata în trimestrul patru al acestui an şi vor fi depuse la Bruxelles. Este obligatoriu ca infrastructura din acele zone să fie gata pentru că în momentul în care spitalul intră în funcţiune, trebuie să aibă şi utilităţile funcţionale, deci se merge în paralele, inclusiv drumurile. Se fac PUZ-urile, extinderi de PUZ, aşa cum este cazul celui de la Cluj", a explicat Sorina Pintea.

În ciuda eforturilor care se fac în acest moment, comisarul european Corina Creţu s-a arătat "îngrijorată" de situaţia actuală.

„Sunt foarte îngrijorată de evoluţia proiectelor privind spitalele regionale care au fost aprobate în luna iulie 2015. Din păcate, construcţia celor 3 spitale regionale (Iaşi, Craiova, Cluj – n.r) este unul dintre proiectele care înregistrează mari întârzieri. Având în vedere că, aşa cum arată lucrurile în prezent, este puţin probabil ca lucrările să înceapă în 2019, autorităţile naţionale trebuie să accelereze demersurile pentru finalizarea studiilor de fezabilitate şi începerea implementării cât mai curând posibil”, declara Creţu.

Pentru construcţia acestor spitale, este nevoie de o investiţie de 300 de milioane de euro, dintre care, 150 de milioane de euro vor fi bani care vor veni de la Comisia Europeană, dar după ce România va prezenta studiile de fezabilitate pentru fiecare spital în parte.

În urmă cu trei ani, la începutul anului 2015, premierul de atunci, Victor Ponta, anunţa demararea acestui proiect dar, la momentul respectiv, se dorea câte 100 de milioane de euro pentru fiecare unitate spitalicească. Acum, fiecare spital va obține o finanțare nerambursabilă de 50 de milioane de euro.