monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Când profesorul împarte lecția în două. Efectul învățământului simultan asupra elevilor. FOTO

În școala din comuna Rîșca, județul Cluj, învață 64 de suflete, de la grădiniță până la clasa a opta. Din lipsă de elevi, după cum legislația în vigoare o cere, orele se țin cu câte două clase în același timp. Elevi de diferite vârste împart aceeași sală, același profesor, fiindcă în mediul rural sunt tot mai puțini copii. Această metodă de predare se numește „învățământ simultan” și a fost o practică des întâlnită pe vremuri. La țară însă, copiii sunt puțini, iar școlile nu au de ales, iar această metodă de predare aduce atât avantaje cât și dezavantaje elevilor.

Elevii de clasa a cincea și a șasea participă la aceeași oră de engleză

În pauza dinaintea celei de-a doua oră, copiii aleargă prin curtea școlii. Vântul bate puternic, îi lovește peste fețele catifelate, dar nu par să bage de seamă. Joaca în cele câteva minute de pauză este mult mai importantă. Profesorii îi supraveghează, zgribuliți.

„E Orbanul, el aduce frigul”, spune unul dintre dascăli.

Ca oriunde la țară, copiii salută pe oricine întâlnesc, în semn de respect. Aici ei nu sunt învățați să se teamă de persoane necunoscute. Profesorii se înghesuie să vorbească despre realizările elevilor din „Școala Gimnazială Rîșca” și, într-adevăr, au cu ce se lăuda. Două vitrine păstrează la loc de cinste, chiar în holul instituției, zeci de trofee de la diverse concursuri. Un etaj mai sus, pereții holului sunt înțesați cu diplome. Fiind în zonă montană, cele mai multe premii sunt la concursurile de ski de fond. Copiii s-au născut cu iubirea pentru sporturile de iarnă în sânge, iar profesorul de educație fizică se mândrește cu asta.

„Mai sunt câteva zeci de trofee într-o încăpere. Am găsit o vitrină și vreau să o recondiționez, să le expunem și pe acelea, a spus Ilea Ardelean, profesorul de sport.

Doi elevi într-o singură clasă

În localitățile în care numărul de elevi corespunzător unui anumit nivel de clasă primară sau gimnazială sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege și nu există posibilitatea transportului școlar, se organizează clase în regim simultan. Organizarea claselor în regim simultan se face la propunerea consiliului de administrație al unității de învățămând care trebuie să fie aprobat de inspectoratul școlar.

„Organizarea claselor în regim simultan se realizează prin constituirea formațiunilor de studiu cu elevi de la cel puțin două niveluri de clasă diferite. De regulă, în învățământul primar, gruparea elevilor în clasele organizate în regim simultan se face pentru clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, respectiv pentru clasa a III-a și clasa a IV-a. Ori de câte ori este posibil se recomandă organizarea de sine stătătoare a clasei pregătitoare. (4) De regulă, în învățământul gimnazial, gruparea elevilor în clasele organizate în regim simultan, se face pentru clasa a V-a și clasa a VII-a, respectiv pentru clasa a VI-a și clasa a VIII-a”, este explicat într-o anexă la ordinul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 3062/19.01.2012, privind aprobarea metodologiei de organizare a claselor din învățământul preuniversitar în regim simultan.

Florin Cociș este directorul Școlii Gimnaziale Rîșca din anul 2015 și, vizibil emoționat de prezența reportofonului și a aparatului de fotografiat, povestește că, în urmă cu trei ani, erau mai mulți elevi, însă unii dintre ei s-au mai transferat. Acum, el veghează peste 64 de copii și 13 cadre didactice, care, majoritatea, au doar câte o jumătate de normă în cadrul instituției. Pentru o normă întreagă, predau și la alte școli din zonă. Să predai simultan la două clase în același timp nu este cel mai ușor lucru, însă profesorii, cumva, se descurcă, iar mulți dintre tinerii care au absolvit gimnaziul la Rîșca au ajuns la licee de prestigiu din Cluj-Napoca.

„Greu se susține școala cu atât de puțini elevi. A fost hotărârea consiliului local, a părinților din comună să rămână școala. Dar vom vedea ce se va întâmpla de acum înainte. Fiind copii puțini, elevii din două clase diferite fac oră în același timp. Atunci profesorul încearcă să își structureze materia în așa fel încât să reușească în 50 de minute să lucreze cu ambele clase. De obicei se apelează la fișe de muncă independentă. Copiii dintr-o clasă primesc muncă independentă și se lucrează cu cealaltă clasă. Profesorii selectează din programă lucrurile esențiale și e mai greu, fiindcă trebuie să hotărască ce anume din programă poate să parcurgă mai schematic, să nu aprofundeze foarte mult. Se atinge cea mai mare parte din programă, dar, într-adevăr e mai greu”, a eplicat Florin Cociș, directorul școlii.

Unii aprofundează lecția, alții învață ceva nou

Florin Cociș este profesor de limba engleză și a intrat la ora pe care ar trebui să o susțină simultan cu cinci elevi de clasa a șasea și doi de clasa a cincea. Copiii se ridică în picioare și salută la unison: „Good morning, teacher!”. Sunt doar cinci suflete în toată clase. Scaunele goale așteaptă pe cineva să se așeze pe ele, să învețe, să fie, poate, din joacă, iscălite cu creioane colorate. Însă, din păcate, nu sunt elevi. Astfel profesorul discută cu patru perechi de ochi, cei din clasa a șasea. Ioana, singura elevă prezentă din cele două care sunt acum în clasa a cincea, primește o fișă de lucru. Profesorul explică, pune întrebări, îi provoacă pe elevi la răspuns, îi roagă să dea exemple. Din cât în când, se rupe de seriozitatea materiei predate și îi îndulcește pe cei mici cu câte o glumă sau o anecdotă. Elevii se relaxează și cu toate că la început păreau nesiguri pe cele învățate, încep să răspundă, în cor, iar profesorul zâmbește mulțumit.

Le spune că „cinema” se scrie la fel și în limba română și în limba engleză, dar se pronunță diferit. Nicicunul dintre cei cinci elevi nu au văzut vreodată un film într-o sală de cinema, iar directorul le promite că anul viitor, în „Săptămâna Altfel”, vor merge să vadă un film. 

Din când în când se oprește și se uită peste exercițiile fetei de clasa a cincea. Îi răspunde la întrebări și o îndrumă pentru a-i fi mai ușor să rezolve singură, exercițiile. Poate ora viitoare va fi prezentă și colega ei și atunci, va putea susține o lecție și pentru ele.

Așa decurge predarea unei lecții în cadrul sistemului de învățământ simultan, în zona rurală, unde copiii, pentru a avea șanse la un viitor cât mai strălucit, au nevoie de școală. O școală care pe de-o parte le dă, pe de altă parte le ia.

Avantajele și dezavantajele învățământului simultan

Ioan Vâtca a fost directorul acestei școli timp de 35 de ani. Acum este pensionar, însă a venit ca suplinitor la catedra de limba română. În urmă cu trei decenii, la „Școala Gimnazială Rîșca” și structurile arondate învățau peste 200 de elevi, însă la învățământul primar tot se folosea această metodă de predare simultană.

„Tot timpul la clasele primare a fost învățământ simultan, deși erau în jur de 30 în două clase. Atunci erau suficienți, fiindcă erau șapte școli, din toate cele șapte cătune din comuna Rîșca. Din fericire, materiile de examen nu se fac simultan, adică matematica și limba română, pentru cei de clasa a opta. Celelalte sunt la simultane. E firesc că elevii pierd ceva, pierd din timpul efectiv de muncă directă, dar în același timp câștigă. Dacă e bine organizat învățământul simultan, câștigă deprinderea de a cerceta, de învăța dacă sunt îndrumați. Cum zice românul, tot răul are și un bine. Are și părți bune învățământul simultan. Învață să citească singuri, să rezolve o cerință. Asta este partea bună. Dar oricât de bine organizat ai fi, niciodată nu îți ajunge timpul”, a povestit dascălul.

În cadrul gimnaziului sunt înscriși 17 elevi, care se împart astfel: 2 în clasa a cincea, 5 în clasa a șasea, 7 în clasa a șaptea, iar în anul terminal sunt înscriși trei elevi. O fată și doi băieți. Și așa cum le stă fetelor bine, Andreea Abrudan este harnică și silitoare, în timp ce băieții se lasă pe tânjală. Andreea are note de 8, 9 și 10, iar în timpul liber îi place să asculte muzică trap, rap, hip-hop. Învață bine, dar crede că dacă ar avea un alt coleg cu care să concureze, ar fi determinată să învețe și mai bine.

„Mai am doi colegi, dar ei nu învață foarte bine. Eu am note destul de bune și îmi place matematica și aș vrea să merg la Cluj să studiez la un profil de matematică-informatică. Dar mi-ar plăcea să fie cineva care să învețe la fel de bine ca mine, să existe puțină concurență. Aș învăța mai mult, pentru ca acel coleg să nu ia o notă mai mare decât mine. Poate aș învăța cu o oră mai mult decât de obicei, ca să fiu mai bună, să iau eu nota mai mare”, a spus eleva.

Andreea de mică a fost învățată cu acest sistem de învățământ simultan, așa că știe cum să găsească avantajele unui astfel de stil de predare.

„Nu e foartegreu să învăț cu cei din clasa a șaptea. Într-un fel e bine, pentru că, la istorie spre exemplu, până doamna profesoară le predă lor, noi putem să ne mai repetăm lecția, pe când ne ascultă. E ok, nu ne deranjează. Dar profesorii nu au destul timp să se ocupe de ambele clase în parte. Fiindcă trebuie să își împartă ora în două, dar se descurcă destul de bine, în ciuda condițiilor”, a explicat Andreea.

„O comunitate fără școală și biserică nu prea există”

Cu toate că profesorii care fac parte din aceste structuri în care predomină învățământul simultan, reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Cluj spun că această metodă de predare ar trebui exclusă cu desăvârșire din școlile din România.

„Dacă s-ar putea și ar depinde de noi și ar fi posibil din punct de vedere tehnic (fiindcă e imposibil fiindcă dacă sunt doar doi într-o clasă nu poți să faci altceva), eu aș renunța pe cât posibil la învățământul simultan pentru că rezultatele sunt total nesatisfăcătoare și e normal așa. Avem probleme când vine vorba de administrațiile locale, fiindcă nu vor să desființeze școala. Și pe undeva îi înțeleg, fiindcă o comunitate care nu are biserică, nu are școală, nu prea există. Dar și o școală în care sunt doar câțiva elevi nu pare să fie benefică, iar noi ar trebui să ne gândim la binele copiilor înainte de orice altceva. Ar trebui desființat învățământul simultan, însă nu în defavoarea copilului, ci să se găsească alte soluții”, a spus Valentin Cuibus, șeful Inspectoratului Școlar Județean Cluj.

Pe anul școlar 2016-2017, în județul Cluj, figurau 128 de unități școlare în care se practică învățământul cu predare simultană.