monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Situaţia alunecărilor de teren de la Pata Rât e mult mai gravă decât se credea iniţial. Levigatul se întinde pe 3 hectare, iar autorităţile vorbesc de o POLUARE MASIVĂ

În urmă cu două luni, la rampa de gunoi de la Pata Rât au avut loc ample alunecări ale deşeurilor, blocându-se şi albia pârâului Zăpodie. Acum, autorităţile vorbesc de o acumulare de levigat pe 3 hectare, în cantitate de 6.000 metri cubi, iar rezultatele analizelor de laborator al lichidului toxic arată existenţa unui fenomen de poluare, cu depăşiri ale valorilor legale şi de 750 de ori.

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj s-a întrunit, din nou, vineri, pentru a discuta despre rezultatele analizelor de laborator ale levigatului scurs în urmă cu două luni la Pata Rât.

Prefectul judeţului Cluj, Aurel Cherecheş, a declarat, vineri, în şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj că în zona fostei rampei de gunoi de la Pata Rât s-a format un lac pe o suprafaţă de 3 hectare cu o cantitate de circa 6.000 de mc de levigat (lichid toxic rezultat din dizolvarea deşeurilor – n.a.).

Concentraţiile admise la azot amoniacal au fost depăşite de 750 de ori în urma poluării masive a unui pârâu din zona alunecărilor de teren de pe fosta rampă de gunoi de la Pata Rât, judeţul Cluj. Un lac cu 6.000 de metri cubi de lichid toxic s-a format în zonă, iar autorităţile cer măsuri urgente.

“Nu s-au terminat expertizele tehnice, dar chiar şi aşa există premise pentru o stare posibil generatoare de situaţii de urgenţe. Nu este momentan situaţie de urgenţă, dar e posibil generatoare. Avem un rezervor de circa 6.000 de metri cubi de levigat care s-a strâns în timp acolo, debitele sunt fluctuante, dar tendinţa e de scădere a debitelor levigatului, rezervorul acesta, balta aceasta, lacul de levigat este în apropierea bazei muntelui de gunoaie ceea ce poate destabiliza mai departe zona.  Situaţia este că nu putem lăsa lucrurile să treacă, iarna să treacă, peste rampa de gunoi aşa cum este acum. Pe lângă partea cantitativă, 6.000 de metri cubi stocaţi, am primit şi rezultatele analizelor calitative care nu fac altceva decât să ne arate depăşirile legale admise. Vorbim de o depăşire de 12,8 ori decât limitele admise de cloruri sau de o depăşire de 750 de ori decât limitele admise de azotat amonical. Situaţia nu este tocmai în regulă. Ţinând cont de volumul mare de levigat, de poziţionarea lui, există semne masive de întrebare. Trebuie să creăm cadrul legal astfel încât Consiliul Judeţean să poată gestiona situaţia în regim accelerat. Analizele de laborator au înregistrat depăşiri ale unor substanţe toxice care sunt foarte periculoase pentru mediu şi sănătatea populaţiei, dacă oamenii ar intra în contact cu ele”, a spus prefectul Clujului, Aurel Cherecheş.

Astfel, membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă au aprobat o serie de măsuri pe care Consiliul Judeţean Cluj este obligat să le ia în vederea stopării fenomenului de poluare masivă a pârâului Zăpodie cu risc major de impact asupra mediului şi sănătăţii populaţiei: eliminarea levigatului şi efectuarea unei breşe (tranşee) în masa deşeului ce colmatează albia pârâului Zăpodie în vederea drenării cantităţii de levigat acumulat în amonte de alunecare.

“Îi îndemn pe cei de la Consiliul Judeţean să accelereze lucrările cât se poate de mult”, a transmis prefectul Clujului.

Faţă de evaluarea efectuată de comisie în luna august, când au fost constate o serie de fisuri în corpul depozitului, atât pe platforma superioasă, cât şi pe latura sudică, cu risc de deplasare şi extindere a alunecării, între timp, antreprenorul Nord Conforest a umplut cu pământ acele fisuri pentru a se evita infiltrarea de apă în corpul depozitului.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj Alin Tişe nu s-a prezentat nici la cea de-a doua şedinţă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în schimb, l-a trimis pe vicepreşedintele Marius Mânzat.

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj spun că în perioada următoare vor achiziţiona din bani proprii o staţie de epurare.

“Consiliul Judeţean Cluj a avut nevoie în primul rând de acest act al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Începând de astăzi, Consiliul Judeţean, prin antreprenor, poate să acţioneze în ritm accelerat, de îndată. Este tipul de document care permite acest lucru. Situaţia de acolo încă nu este finalizată şi nu se va finaliza mâine. Toată lumea, constructorul, beneficiarul, experţii, proiectanţii lucrează de atunci de când s-a produs evenimentul pentru a găsi soluţiile optime pentru a stopa acest fenomen. Una dintre soluţiile propuse pe care încercăm să o implementăm în cel mai scurt timp posibil este achiziţionarea unei staţii de epurare care să permită epurarea acelui levigat, să nu ajungă în râul Zăpodie şi implicit în Someş. Nu ştim când se va realiza exact, capacitatea staţiei o calculează experţii, iar când vom avea tipul de staţie pe care va trebuie să îl achiziţionăm, indiferent unde s-ar afla, o să-l achiziţionăm. Vom aloca bani. Costurile nu le ştim pentru că nu avem capacitatea exactă a staţiei. Costurile vor fi aferente capacităţii. Consiliul Judeţean Cluj va suporta aceste costuri", a spus Marius Mânzat.

În cursul zilei de sâmbătă 22 iulie 2017, pe amplasamentul depozitului Pata Rât s-au produs ample fenomene de alunecare a deşeurilor în partea sud-estică a acestuia pe o lungime de aproximativ 300 metri de-a lungul corpului depozitului spre varianta ocolitoare est a municipiului Cluj-Napoca (Vâlcele-Apahida), acoperind pe o lungime de circa 120 metri secţiunea pârâului Zăpodie, pârâu adiacent depozitului.

Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa a aplicat firmei Nord Conforest SA în data de 31 iulie 2017 o sancţiune contravenţională în valoare de 35.000 de lei din cauza nerealizării măsurilor dispuse, respectiv stoparea scurgerii levigatului din depozitul de deşeuri în Valea Zăpodie.

Consiliul Judeţean a încheiat în 2015 un contract pentru închiderea şi ecologizarea depozitului de gunoi de la Pata Rât, Huedin, Gherla şi Turda cu asocierea SC Nord Conforest SA, SC Finara Consult SRL şi SC Interdevelopment SRL, dar ordinul de începere a lucrărilor a fost dat abia în martie 2017. Valoarea contractului se ridică la suma de 29,8 milioane lei fără TVA.