monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Bucureştiul se prăbuşeşte în faţa Clujului

Sociologul Barbu Mateescu explică de ce tot mai mulți tineri lasă în urmă Bucureștiul pentru municipiul Cluj-Napoca. Zilele trecute, un jurnalist din Bucureşti a desființat-o pe Gabriela Firea, nemulțumit de lipsa de viziune a acesteia în ceea ce privește dezvoltarea Bucureștiului. "Ghici care-i orașul kitsch? Am fost la Cluj și mi-am dat seama cât de calamitat este Bucureștiul", spunea Alex Livadaru.

Sociologul Barbu Mateescu analizează, pe blogul său, relația dintre clujeni și bucureșteni, subliniind că există diferențe majore între cele două orașe din punctul de vedere al demografiei și constată că tendința e promițătoare în Ardeal și îngrijorătoare pentru Capitală.

Sub titlul “Demografia schimbă România: bizara relație dintre Cluj și București”, Mateescu spune despre Cluj-Napoca că a devenit  popular prin numeroasele evenimente cultural-artistice, în timp ce Bucureștiul are o bază puternică de susținere pentru un tradiționalism refractar la schimbări.

“Victoria Gabrielei Firea la primăria Capitalei nu e întâmplătoare, iar contrareacția prin proteste din ce în ce mai mare nu e nici ea un accident”, scrie sociologul.

Bucureştiul îmbătrâneşte, Clujul întinereşte

Potrivit cifrelor puse la dispoziție de Institutului Național de Statistică, Bucureștiul "îmbătrânește", în timp ce Clujul câștigă tot mai mulți tineri activi.

“La o populație totală de 5,8 ori mai mare (în 2011), București are doar de două ori mai mulți studenți decât Clujul și, în funcție de ce cifre găsim, chiar de doar 1,8 ori mai mulți. Între timp însă Clujul a crescut economic și a devenit o opțiune autentică pentru absolvenți. Nu mai este doar o haltă între localitatea de naștere (Bistrița, Satu Mare, Sibiu, etc) și localitatea unde se merge la muncă (București sau un oraș din străinătate)”, spune sociologul.

Efectul? 28% din populația Clujului cu domiciliul în oraș are între 20 și 34 de ani. Dacă adăugăm și pe cei care locuiesc în oraș dar au adresa din cartea de identitate în altă parte, ajungem la 37% din populația totală a orașului. La București valorile corespondente sunt de 19% și respectiv 23%.

“Să privim și altfel lucrurile. În Cluj își stabilesc reședința în fiecare an 10 mii de persoane și pleacă în alte localități din țară maxim 1900. Creștere netă de cel puțin 8 mii pe an. În București, se stabilesc între 25 și 35 de mii și pleacă în alte localități din țară (în Ilfov sau chiar Cluj) 15-20 de mii”, mai spune acesta.

Calitatea vieţii nu există la Bucureşti

“Bucureștiul e afectat serios de lipsa calității vieții, lucru din ce în ce mai transparent celor care vizitează, măcar în trecere, un oraș similar din străinătate. Traficul e prost ca la Cluj, în rest punct cu punct - spații verzi, poluare, transport în comun, birocrația locală - capitala e inferioară atât Clujului cât și Budapestei sau Londrei. Niciuna din probleme nu prezintă interes pentru primărie - asta în cazul în care ar fi capabilă să încerce să le rezolve - întrucât baza sa electorală e în altă parte”, mai scrie Mateescu.

Conform INS migrația externă definitivă dinspre Cluj spre străinătate e de 280-320 persoane/an. Dinspre București e de minim opt ori mai mare (cotă atinsă în 2013) și până la de douăzeci de ori mai mare (2014). “Din București se emigrează în droaie. Și nu emigrează pensionarii. Atragi la tine în oraș mulți oameni tineri, de vârstă fertilă? Vei avea copii mulți și, implicit, peste ceva ani, iarăși mulți oameni tineri, de vârstă fertilă și deci mulți copii etc etc etc. Gonești tinerii? La revedere natalitate, deci la revedere și natalității de peste 20-30 de ani”, este de părere sociologul.

În contextul în care România are un spor negativ (=mai multe decese decât nașteri) de 75 000, Clujul are mai multe nașteri decât decese an de an, iar Bucureștiul un deficit de 3000/an. Iar valul deceselor din București încă n-a început. “În deceniul următor 450 de mii de bucureșteni, cam cât un Cluj mai dodoloț, vor păși în lumea celor drepți”, mai scrie acesta.

Ce înseamnă toate astea, în rezumat?

“Bucureștiul e o rană care supurează, orașul-dormitor în care locuitorii ar prefera să nu doarmă defel. Se migrează la Cluj, se migrează la Sibiu, mai nou la Iași. Dezvoltarea în cifre a economiei orașului e un adevăr parțial, trădat de scăderea constantă a numărului de locuitori. Între norurile de rapt, șmen și șperț, infrastructura se prăbușește: deși populația scade, capacitatea mijloacelor de transport în comun de a duce oameni din punctul A în punctul B scade cu și mai mare repeziciune.  Clujul trece și va trece prin alt tip de criză. Economia orașului este în schimbare, iar modelele orașelor în creștere sunt intraductibile pentru o municipalitate românească. În cazul în care paradigma economică generală va fi funcțională în continuare, cuvântul Cluj va deveni din ce în ce mai important în acest secol”, încheie Mateescu.

CITEŞTE ŞI

Bucureștiul pierde tot mai mult teren în fața Clujului. O recunosc inclusiv locuitorii Capitalei