monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Aviatoarea Smaranda Brăescu a primit, post-mortem, titlul de cetățean de onoare al Clujului

Consilierii locali ai municipiului Cluj-Napoca au votat, luni, în unanimitate, acordarea titlului de cetățean de onoare, post-mortem, aviatoarei române Smaranda Brăescu care și-a găsit, în primii ani ai comunismului, un refugiu în acest oraș, sub un nume fals.

Celebra aviatoare care a făcut parte din Escadrila Albă, care a activat pe frontul de Est, a fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism în 1931 și campioană mondială în 1932, cu recordul de 7.200 de metri, obținut la Sacramento, în SUA.

Smaranda Brăescu este înmormântată la Cluj.

Potrivit referatului care a însoțit proiectul de acordare a titlului de cetățean de onoare al orașului, Smaranda Brăescu s-a născut în data de 21 mai 1897, la Hănțești, în județul Galați, într-o familie cu nouă copii. În 1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția Artă Decorativă și Ceramică. În ziua de 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parașuta, de la înălțimea de 6000 de metri.

CITEȘTE ȘI

După mai multe petiţii, aviatoarea Smaranda Brăescu devine „Cetăţean de onoare post mortem al Clujului”

Câțiva ani mai târziu, în 2 octombrie 1931 a câștigat titlul european la parașutism, în urma unui salt de la înălțimea de 6.000 de metri, depășind recordul american de 5.384 de metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică — clasa Crucea de Aur.

Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez și un bimotor de tip Milles Hawk, cel de-al doilea, în 1932, a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore și 10 minute, străbătând distanța de 1.100 km, între Roma și Tripoli. În același an, la 19 mai, devine campioană mondială la parașutism, în urma unui salt realizat cu o parașută de construcție românească, de la înălțimea de 7.400 de metri, cu durata de 25 de minute, acest record fiind depășit, cu doar câția metri, abia peste 20 de ani. Recordul său a fost omologat de aeroclubul din Washington. Recordul precedent, deținut de un american, fusese de 7.233 metri.

În timpul războiului, Smaranda Brăescu a fost activă ca pilot în celebra Escadrilă Albă, formată din avioane sanitare.

CITEȘTE ȘI

Prima femeie paraşutist din România, înmormântată la Cluj, nu va avea monument istoric

'Semnatară, alături de alte 11 personalități din România, a unui memoriu prin care se semnala falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document care a fost înaintat Comisiei Aliate de Control, mai precis delegatului american, care l-a predat celui sovietic, a fost condamnată de comuniști la închisoare. Se va ascunde de Securitate și de organele de ocupație sovietice în județele Bacău și Iași, sub numele de Maria Matei', se arată în referatul care însoțește proiectul de HCL.

Din 1947, s-a refugiat într-o mănăstire de măicuțe greco-catolică de la Jucu, județul Cluj, sub numele de Maria Popescu. În toamna anului 1947, grav bolnavă, este internată la clinica condusă de cunoscutul medic clujean Iuliu Hațieganu. În 2 februarie 1948, a fost înmormântată în secret datorită demersurilor renumitului medic, care a fost la rândul său o personalitate — a fost un medic inovator, rector al universității din Cluj și întemeietor al unui parc sportiv, pe care l-a construit în oraș cu banii săi, pentru ca tinerii să aibă unde să facă sport.

Potrivit cercetărilor profesorului Neculai Staicu, mormântul ei se află în Cimitirul Central din Cluj-Napoca, unde a fost îngropată sub numele de Maria Popescu, însă poziția respectivă a fost concesionată în 1970 unei alt persoane.

'Deci eroina nu are în prezent o cruce la cap, însă amintirea ei nu a pierit, fiind inclusă într-un Top 60 al femeilor care au schimbat lumea, ar o stradă din București a fost denumită în memoria sa', se mai spune în referat.

Inițiativa acordării acestui titlu a fost înaintată primăriei Cluj-Napoca de Asociația Română pentru Propagandă și Istoria Aeronauticii Cluj.