monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Prima femeie paraşutist din România, înmormântată la Cluj, nu va avea monument istoric

Sursa foto: antena3.ro

Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii (ARPIA) Cluj susţine că a încercat să construiască un monument al Smarandei Brăescu, prima femeie paraşutist din România, în Cimitirul Central din Cluj, însă s-a lovit de refuzul Comisiei zonale a Monumentelor Istorice şi a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.

Cu ocazia împlinirii a 85 de ani, la data de 2 octombrie 2016, de la recordul mondial feninim de salt cu paraşuta de la înălţimea de 6000 de metri, Asociaţia Română pentru Propagandă şi Istoria Aeronauticii Cluj încearcă să determine Consiliul Local Cluj-Napoca să o numească cetăţean de onoare al oraşului pe cea care a fost prima femeie paraşutist din România, înmormântată la Cluj.

De ce a au refuzat autorităţile?

Asociaţia a încercat fără zadar să realizeze un monument în locul din Cimitirul Central unde femeia a fost înmormântată, însă a fost refuzată din mai multe motive.

„Soluţia afectează spaţiul de primire în cimitir şi este împotriva regulamentului de construire în cimitir. Cimitirul este monument istoric (cu numeroase morminte clasate individual ca monument istoric) şi există zone de protecţie edificate. Se vor prezenta locaţii  urbanistice posibile în cadrul urbei. Se poate marca mormântul iniţial”, se arată în răspunsul oferit de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Cluj.

Ministerul Culturii susţine că „amplasamentul propus este locul de intrare în cimitir. Se recomandă amplasarea în zona mormântului avioatoarei Smaranda Brăescu, în zona eroilor, sau chiar în faţa aeroportului. Spaţiul de intrare în cimitir are o conformare istorică şi nu poate fi restructurat aleatoriu”.

Asociaţia contestă argumentele autorităţilor

Pe de altă parte Asociaţia Română pentru Propagandă şi Istoria Aeronauticii Cluj contestă decizia autorităţilor.

„Considerăm că motivaţia refuzului este lipsită de temei legal şi în general nu priveşte iniţiativa noastră. La o studiere atentă a dosarului se poate observa din documentele depuse că este vorba despre reamenajarea unui mic parc, aflat acum într-o stare neconformă şi postarea monumentului în această zonă. Ne-am adresat comisiei pentru că este în atribuţiunile ei să mărească regimul de înălţime, impus pentru morminte de altfel, de la 1,2 m la 1,8 m. Considerăm că monumentul propus vine să întregească şi să îmbogăţească cimitirul. Dincolo de lipsa vocabularului adecvat, comisia nu a reţinut că Smaranda Brăescu a fost înmormântată în Cimitirul Central, unde nu are niciun semn al trecerii ei în eternitate. Mai mult decât atât, administratorul legal al acestui domeniu public, respectiv Primăria Cluj-Napoca, a eliberat Certificatul de urbanism pentru acest loc. Familia are în concesiune locul de înmormântare al Smarandei Brăescu, care refuză marcarea mormântului iniţial. Din documentele prezentate în dosar este evidentă starea de degradare a zonei şi propunerea noastră este de reamenajare discretă, respectând suprafeţele, destinaţia principală şi punerea ei în valoare, mai ales la intrarea în Cimitirul Central din Cluj-Napoca,  monument istoric de categoria B, vizitat de zeci de mii de turişti anual”, susţine Asociaţia Română pentru Propagandă şi Istoria Aeronauticii Cluj.

Susţinere din partea multor intelectuali

Preşedintele ARPIA Cluj, Laurenţiu Buzenchi, spune că monumentul va aparţine tuturor clujenilor şi că va fi construit din banii asociaţiei.        

„Monumentul, care doreşte să redea demnitatea şi onoarea Smarandei Brăescu, personalitate română de talie mondială, va aparţine tuturor clujenilor, deşi, dacă aprobaţi, va fi construit prin eforturile membrilor Asociaţiei Române pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii Cluj. Menţionez că acest proiect este sprjinit de acad. Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Gl. Lt. r. dr. ing. Dumitru-Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române, Valentina Bastan, preşedinte Fundaţia Gl. Grigore Bastan, dr. ist. Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, dr. ist. Ovidiu Munteanu, şef secţie Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei, dr. ist. Vasile Lechinţan, asociaţia Euroavia Cluj, Organizaţia Studenţilor Economişti din FSEGA Cluj, Asociaţia Avram Iancu Cluj. Sunt în curs de redactare documentele de adeziune ale studentilor universitatilor clujene, în total peste 50 000 de susţinători”, spune Laurenţiu Buzenchi.

Petiţie online pentru Smaranda Brăescu

Presedinte ARPIA Cluj, Laurenţiu Buzenchi, a început să strângă deja semnături pentru acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al municipiului Cluj-Napoca primei femei paraşutist din România înmormântată la Cluj, Smarandei Brăescu.

“Domnului Emil Boc, Primarul Municipiului Cluj-Napoca. În conformitate cu Art. 1 (a) din Regulamentul pentru acordarea titlului de Cetăţean de onoare a municipiului Cluj-Napoca, cea mai înaltă distincţie civică acordată de Consiliul local al municipiului, vă rugăm stimate domnule Primar să iniţiaţi un Proiect de hotarâre pentru acordarea post-mortem al titlului de Cetăţean de Onoare al municipiului Cluj-Napoca, distinsei doamne Smaranda Brăescu, prima femeie paraşutist din România, recordmenă europeană şi modială”, se arată în petiţia semnată deja de peste 150 de oameni.

Cine a fost Smaranda Brăescu

Smaranda Brăescu, numită şi “Regina Aerului”, s-a născut pe 21 mai 1897, la Hănţeşti, Buciumeni, judeţul Galaţi, într-o familie cu 5 fete si 4 baieţi. Condamnată în contumacie la doi ani de închisoare de către regimul instalat în România dupa cel de al Doilea Razboi Mondial, pentru semnarea unui protest prin care se denunţa falsificarea alegerilor din 1946, a fost obligată să se ascundă de Siguranţa Statului sub nume false, neavând niciodată intenţia să părăsească ţara ei, România. Din anul 1946 se ascunde în judeţele Bacău şi Iasi sub numele Maria Matei, iar din anul 1947 este ascunsă sub numele de Maria Popescu de “Congregaţia Surorilor Maicii Domnului” de religie greco-catolică, la mănăstirea din Jucu, judeţul Cluj.

În toamna anului 1947 este internată la Clinica profesorului universitar Dr. Iuliu Haţeganu, iar la 2 februarie 1948 pleacă la “Escadrila din Ceruri” fiind înmormântată în Cimitirul Central din Cluj-Napoca, parcela II-B, nr. 1550 sub numele de Maria Popescu, aflată şi astazi într-un anonimat perfect al trecerii în nefiinţă la Cluj-Napoca!

În data de 2 octombrie 1931 doboară recordul feminin european si mondial la paraşutism, salt de la 6.000 m în zona oraşului Urziceni. Saltul cu paraşuta a fost efectuat din avionul lui Alexandru Papana, primul pilot din lume care a zburat cu ambele picioare amputate, în urma unui accident de zbor.

În 19 mai 1932, la Sacramento, California, Statele Unite ale Americii, doboară recordul mondial la paraşutism bărbaţi cu saltul de la 7.233 m, record mondial deţinut anterior de un american. La 8 octombrie 1932 obţine brevetul internaţional de pilot aviator pentru avioane de turism emis de Şcoala civilă de pilotaj de pe aerodromul "Roosevelt Field" din New-York, fiind primul pilot din Europa brevetat în Statele Unite.

La 25 martie 1935 obţine certificatul de aviator emis de Aeroclubul Regal al Angliei. În anul 1942 devine instructor de desant al batalionului de paraşutişti militari înfiinţat la Băneasa (Batalionul II paraşutişti). În 1942 este încadrată ca pilot militar în Escadrila Sanitară (Escadriala Albă) pe frontul de Est. În perioada 1944-1945 este comandant al unui pluton de voluntare încadrat în Detaşamentul „Corneşti” şi în Escadrila Sanitară, pe frontul de Vest.

După saltul de record european şi mondial din 2 octombrie 1931 Smaranda Brăescu a acordat un interviu. “Reporter - Nu vă era teamă ca nu cumva paraşuta să se defecteze? S.B.: Câtuşi de puţin...Cu paraşuta Heineke nu aveam nici o teamă... În spaţiu, de- a lungul celor şase mii de metri, paraşuta trebuia să se deschidă. Reporter: Totuşi, dacă nu s-ar fi deschis? S.B.: Muream! Atâta tot. Câţi n-au murit pentru asemenea idealuri? Apoi, viaţa preţuieşte mai mult decât idealul?”