Actualitate

Clujul sufocat de trafic la început de octombrie

Traficul rutier din prima zi de luni a lui octombrie a dat peste cap Clujul, în special în zona centrală, pe fondul inaugurării noului an universitar, dar şi al ploii.

Şiruri nesfârşite de maşini pe arterele rutiere din Cluj-Napoca luni dimineaţă, începând de la intrările în oraş şi până în zona centrală, unde străzi precum Clinicilor, Eroilor, Republicii, Piaţa Lucian Blaga sau Mihai Viteazu şi-au depăşit statutul de adevărate "furnicare" auto, pe care şi-l confirmă în fiecare zi. Dacă pietonii au nevoie într-o zi ploioasă de o simplă umbrelă, nervii de oţel sunt accesoriul indispensabil pentru şoferi. Pe Republicii coloana de maşini pornea luni dimineaţa din faţa Casei de Cultură a Studenţilor, iar strada Clinicilor, cu sens unic, era arhiplină în acelaşi interval. La ora 12 şirul maşinilor pornea dinainte de intrarea propriu-zisă pe drum, de la intersecţia cu Moţilor. În jurul orei 15 strada mustea încă de maşini pe o distanţă de mai bine de 200 de metri, ultimele dintre ele ajungând până în dreptul sediului Facultăţii de Stomatologie. „E mai bine pe jos”, s-a resemnat un şofer la volanul unei dubiţe aflate la intersecţia cu strada Iuliu Haţieganu.

Parcare cu probleme

Una din problemele colaterale supra-aglomeraţiei din trafic este lipsa locurilor de parcare în zona centrală, care determină numeroşi şoferi să facă mai multe ture pe acelaşi traseu, de cele mai multe ori în zadar, în speraţa găsirii unui loc disponibil. Parkingul Primăriei este printre puţinele variante viabile, dar în eventualitatea în care şoferul nu l-a luat în calcul drept primă variantă revenirea la obiectivul respectiv presupune reîntoarcerea în calvarul rutier al străzilor care permit accesul.

 40 de minute de la Polus în centru

O distanţă de aproximativ 5 kilometri, între Polus Center şi Casa de Cultură a Studenţilor care ar trebui străbătută în mod obişnuit în 12 minute, conform Google Maps, şi-a triplat durata de parcurgere luni după-masă. „Am făcut vreo 40 de minute. Nu ştiu cum e în alte zile, e prima mea zi aici, sunt student, dar faţă de Maramureş e altceva”, povesteşte un student aflat la volanul unui autoturism cu numere aferente judeţului amintit. Sosirea în această perioadă la Cluj a foarte mulţi din cei peste 80.000 de studenţi din Cluj, care au intrat luni în noul an universitar, este unul din factorii care au aglomerat urbea. Lucrările în desfăşurare, fie că este vorba de închiderea podului Traian, sau de pregătirea asfaltării altor zone din centru, precum şi ploaia care a căzut luni, au contribuit de asemenea la aglomeraţia excesivă.

Plan de mobilitate

Din cauza super-aglomeraţiei poliţiştii rutieri din trafic au avut serios de lucru, cum s-a întâmplat la intersecţia din faţa Camerei de Comerţ şi Industrie. În faţa hotelului Napoca alte şiruri de maşini aşteptau pe direcţie centru, într-un oraş sufocat realmente de circulaţia rutieră. Doisprezece poliţiştii locali au fost şi ei în trafic, în zona centrală. Primăria nu pare să aibă soluţii, recomandarea neoficială fiind aceea ca clujenii să renunţe la maşini pentru deplasarea în centru.

Plan de mobilitate

Coordonatorul Strategiei de Dezvoltare a Clujului 2014-2020, Călin Hinţea, a precizat că traficul rutier este o parte integrantă a conceptului de calitate a vieţii, unul central în strategia de peste 1.000 de pagini. „Există un Plan de Mobilitate, care a fost în dezbatere publică şi asta era şi recomandarea din cadrul strategiei, să se elaboreze un plan profesionist pe această temeă şi apoi să se treacă la implementarea unor soluţii, pe care le-am cuprins şi noi în strategie”, a punctat cadrul universitar.

Plan de Mobilitate

Municipalitatea a supus dezbaterii în luna iulie 2016 Planul de Mobilitate Urbana Durabilă pentru Polul de Creştere Cluj-Napoca 2016-2030, la întâlnire fiind prezenţi activişti şi cetăţeni ai oraşului. Planul pleacă de la realităţi pe care clujenii le pot resimţi aproape zi de zi: "În ultimii cinci ani, numărul de autoturisme înmatriculate în județul Cluj a crescut cu 17% (de la 163. 831 în 2010 la 191. 315 în 2014), în aceeași perioadă investițiile în creșterea capacității infrastructurii rutiere fiind practic inexistente. Cum era de așteptat, congestia în spațiul urban a crescut semnificativ”, se notează în document. Elementul-cheie al planului este decongestionarea circulaţiei pe axa vest-est, centura de Sud, care să lege nodul autostrăzii A3 de Făget şi apoi de Apahida fiind una din soluţiile vehiculate. Între obiecţiile aduse se numără aceea că municipalitatea promite soluţii complexe care riscă să nu se realizeze, în timp ce ar putea lua în calcul soluţii mai simple, pe care să le şi aplice.

Puhoiul din Floreşti

Afluxul uriaş de maşini care vin din direcţia Floreşti, fie din localitatea cu circa 30.000 de loocuitori cât şi din vestul ţării, este unul din factorii care contribuie şi ei la supra-aglomerarea din traficul rutier. Conform datelor înregistrate în februarie 2015, pe intrarea vestică din oraș (Calea Florești, la vest de nodul N) se înregistrează în fiecare zi lucrătoare 58.660 de vehicule (adică mai mult decât au fost înregistrate la ultimul recensământ național de circulație pe cea mai aglomerată intrare din București: DN 1 dinspre Otopeni, MZA 2010 = 54135). Soluţia temporară găsită de autorităţile din Floreşti pentru decongestionarea traficului, asflatarea unei aşa-zise centuri de nord îşi arată limitele, mai mulţi locuitori ai zonei din Cluj unde artera face joncţiunea cu oraşul fiind nemulţumiţi de tranzitarea zonei, în vitetză, de către autoturismele respective.