monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Cum trage în jos traficul rutier economia Clujului? - FOTO

Nervi, înjurături şi zeci de ore pierdute în trafic. Asta trebuie să îndure clujenii în trafic zi de zi. Ambuteiajele încetinesc activităţile oamenilor, dar și ale companiilor, afectându-i în acest fel pe toţi locuitorii Clujului. Cine plăteşte pentru incompetenţa autorităţilor de a găsi o soluţie pentru o problemă tot mai acută?

Ambuteiaj format la intersecția străzilor Gheorghe Șincai și Memorandumului.

Problema ambuteiajelor formate în traficul rutier din Cluj este una tot mai actuală. Numărul de autovehicule şi de şoferi continuă să crească în judeţul Cluj. Potrivit datelor de la Serviciul Regim Permise şi Înmatriculări în decembrie 2015 erau înregistrate în judeţ 258.000 de maşini, o creştere cu 16.500 unităţi faţă de 2014.

Care sunt efectele?

Pe lângă faptul că şoferii se enervează pe moment că stau în trafic sunt şi alte efecte ale ambuteiajelor: combustibil consumat, angajatorii pierd bani şi maşina se uzează.  

„Pot să presupun că implicaţiile sunt mult mai ample decât cele care sunt legate de întârzierea salariatului la birou. La birou odată ce întârzie şeful nu-l poate pedepsi moral pentru că nu i se datorează lui. În această perioadă angajatul nu munceşte şi nu produce, dar angajatorul îl plăteşte. Staţionarea în trafic în ambuteiaje presupune consum nervos în primul rând. Omul care ştie că are oră fixă de intrat la slujbă nu poate fi calm, lucru care se răsfrânge acasă, la slujbă şi în relaţiile cu ceilalţi. Al doilea aspect este referitor la maşina pe care o conduce: consumă, dar nu se deplasează. Nu avansează deloc, dar de consumat consumă. În al treilea rând, are loc uzura maşinii, în condiţiile în care parcurgi o distanţă mai mică, dar consumi mult. Acestea sunt doar câteva din efectele pe care le produce un ambuteiaj în trafic, însă nu sunt singurele”, a declarat economistul Iosif  Pop.

Cu sau fără polițiști, ambuteiajele persistă

Reprezentanţii Poliţiei Române susţin că acţionează pentru fluidizarea traficului în urma unor analize.

„În urma analizelor poliţiştii iau cunoştinţă despre zonele aglomerate, respectiv orele la care aceste zone sunt mai aglomerate, şi în funcţie de intervalele orare pe care le stabilesc acţionează pentru fluidizarea traficului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj, Carmen Jucan.

Zonele cu probleme

Printre cele mai cunoscute zone în care sunt semnalate ambuteiaje rutiere în Cluj-Napoca se numără Calea Floreşti, Calea Turzii intersecţie cu strada Observatorului, strada Avram Iancu, Calea Mănăştur, Moţilor, strada Clinicilor, strada Aurel Vlaicu (în zona semafoarelor de la Expo Transilvania şi în zona sensului giratoriu din cartierul Mărăşti), intrarea în oraş dinspre Baciu, zona gării, strada Frunzişului (legătura dintre cartierul Zorilor şi Mănăştur), intersecţia străzilor Câmpului şi Calea Mănăştur, strada Mehedinţi, Primăverii sau strada Traian.

Multe promisiuni…

„Principalele priorități sunt traficul, și știm ce avem de făcut, parkinguri, transport public, dar și păstrarea Clujului la un nivel înalt”, promitea primarul Emil Boc după ce a câştigat alegerile locale în 2016.

Problema traficului în Cluj-Napoca este o problemă de ani de zile. În niciun mandat, Emil Boc nu a reușit să aducă o soluție la aglomerația din oraș. La sfârșitul lui 2014, primarul anunța construirea centurii de sud a Clujului care va porni din Mănăştur şi va trece pe lângă cartierele Zorilor şi Gheorgheni. Traseul centurii de sud a Clujului ar porni de la nodul N – Mănăştur, traversează Calea Turzii, trece prin Borhanci, merge până la Selgros şi se încheie în giraţia de la Vâlcele – Apahida. Peste acest proiect s-a așternut însă praful.

1 din 3 clujeni are maşină

Potrivit statisticiloe 41 la sută din locuitorii judeţului deţin permis de conducere şi este înregistrat câte un vehicul la fiecare 3 persoane.  Cei mai mulţi posesori de permise de conducere auto clujeni, 155.000, au între 31 şi 50 de ani. Există, de asemenea, 2000 de şoferi cu vârste între 18-20 de ani dar şi 21.000 care au depăşit 70 de ani.