monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Totul până la bani. Universităţile din Cluj fac un pas în spate când vine vorba de susţinerea Capitalei Europene a Culturii

Universităţile din Cluj au refuzat propunerea Asociaţiei “Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană” de mărire a cotizaţiilor pentru anul 2016 în vederea finalizării aplicaţiei cu care se va prezenta în finala competiţiei. În schimb, Primăria Cluj-Napoca, prin vocea primarului Emil Boc a anunţat că, alături de Consiliul Judeţean, va aloca mai mulţi bani din bugetul local pentru susţinerea candidaturii care să acopere deficitul cauzat de neimplicarea universităţilor.

Clujul este unul dintre oraşele care au rămas în cursa pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021, motiv pentru care echipa din spatele asociaţiei care se ocupă de proiect are o misiune grea în 2016: rescrierea aplicaţiei ţinând cont de recomandările juriului, dezvoltarea unor noi proiecte şi atragerea de noi surse de finanţare.

Preşedintele Asociaţiei “Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană”, Florin Moroşanu, a declarat că pentru susţinerea în continuarea a candidaturii, anul acesta este nevoie de un buget aproape dublu faţă de cel de anul trecut. În acest sens, el a propus încasarea cotizaţiilor restante, majorarea cotizaţiilor şi/sau atragerea de noi surse de venit.

Totul până la bani

“Anul acesta vrem o dublare a bugetului pe care l-am avut în 2015. Ne-am propus să atragem 122.000 de lei din cotizaţii, 90.000 de lei din sponsorizări şi 500.000 de lei din finanţări publice. Sper să atragem acest buget pentru 2016. Nu am reuşit în niciun an bugetul propus, estimăm că 75-80% din acest buget poate fi îndeplinit, dacă reuşim să ne îndeplinim bugetul vom dezvolta toate activităţile din planul de activităţi. Considerăm că finala în care ne aflăm ne avantajează, putem să câştigăm această competiţie. În 2016, vom relua aplicaţia, o vom rescrie. Juriul va veni în Cluj în luna septembrie. Vor sta nouă ore, e treaba noastră să le arătăm ceva reprezentativ”, a spus Moroşanu.

În acest sens, Asociaţia a propus creşterea cotizaţiilor.

“Consiliul Local şi Consiliul Judeţean, care în prezent plătesc o cotizaţie de 22.000 de lei, propunerea noastră este dublarea acestor cotizaţii, având în vedere că şi bugetul nostru s-a dublat pe anul 2016. Universităţile de stat, Universitatea de Artă şi Design şi Academia de Muzică plătesc o cotizaţie de  2000 de lei, iar Universitatea Babeş-Bolyai, USAMV, UMF, Universitatea Tehnică plătesc 4000 de lei. Noi propunem creşterea cotizaţiilor la 10.000 de lei pe an”, a spus Moroşanu.

Prorectorul UBB, Mihaela Luţaş, a declarat că rectorii tuturor universităţilor din Cluj au adoptat o rezoluţie prin care cer menţinerea cotizaţiilor la nivelul anului trecut.

Emil Boc a intervenit şi a declarat că, împreună cu preşedintele CJ Cluj, Marius Mânzat, va merge la universităţi să le explice ce înseamnă acest proiect, dar că, până atunci, Consiliul Local şi Consiliul Judeţean vor creşte cotizaţia de la echivalentul în lei a 5.000 de euro la echivalentul în lei a 12.000 euro.

Ce nu i-a plăcut juriului la candidatura Clujului

Juriul european a invitat orașele preselectate să-și revizuiască și să-și completeze candidaturile pentru etapa de selecție, preconizată a se desfășura în perioada august — septembrie 2016. În acest sens, juriul a transmis Clujului ce i-a plăcut la aplicaţie şi ce mai trebuie îmbunătăţit.

“Juriul a apreciat susţinerea politică şi administrativă puternică, implicare civică constantă, conceptul de candidatură «East of weast» este considerat puternic şi reprezentativ pentru oraş, asumarea în cadrul aplicaţiei a situaţiei comunităţii rome din Cluj-Napoca, promovarea multilingvismului (cinci limbi) în cadrul programului cultural şi proiectele referitoare la dezvoltarea participării publice. Juriul ne-a recomandat simplificarea mecanismului de evaluare şi monitorizare, relaţionarea mai eficientă cu mediul de afaceri, ne-a transmis că doar unele proiecte aferente liniilor de program reprezintă o bază solidă, în vreme ce altele nu sunt la fel de solide. În ansamblu, juriul a simţit că programul dezvoltat este unul interesant, deschis şi dinamic, având proiecte gândite pe termen lung, menită să sprijine şi să construiască viitorul oraşului. O atenţie deosebită a fost acordată parteneriatelor internaţionale. Juriul are totuşi rezerve în privinţa moştenirii concrete a proiectului după implementare”, a mai spus Moroşanu.

Mediul de afaceri nu se prea implică

Singurul regret al lui Moroşanu este faptul că “nu am reuşit să stârnim mediul de afaceri să ne fie parteneri, nu am reuşit nici anul trecut, nici anul acesta”.

“Juriul ne-a recomandat să încercăm să dezvoltăm parteneriate cu mediul de afaceri, am spus-o de fiecare dată şi aceasta este realitatea, legătura cu mediul de afaceri clujean a fost unul dintre punctele noastre slabe. Este foarte greu să propui un proiect care se întâmplă peste 6-7 ani de zile, gradul de raportare la un proiect cert face ca cooperarea cu cei care gestionează o afacere să fie una mai lentă. Dacă în cazul Cluj - Capitală Europeană a Tineretului firmele s-au implicat, în cazul Cluj - Capitală Culturală Europeană lucrurile sunt mai complexe, vorbim de alte bugete. Dacă n-am fi justificat coerent candidatura, n-am fi ajuns aici. Conceptul acesta are un potenţial fantastic în contextul actual în care se află Europa”, este de părere Moroşanu.

Ce lasă Cluj 2021 în urmă

“Juriul este interesat şi de ce moştenire laşi. Moştenirea e strâns legată de ce proiecte laşi în urmă. Moştenirea pe care noi o vom lăsa oraşului este Centrul de Artă Contemporană, o clădire, pe de-o parte, putem pune mâna pe ea, dar pe de altă parte, şi un loc în care se va cerceta, documenta şi expune arta contemporană. Cealaltă moştenire, nu dorim să ne-o asumăm integral, dar punem umărul la ea, relaţia cu Someşul care se va schimba în perioada următoare. Încercăm să adunăm cât mai multe ONG-uri care să-şi mute centrul de greutate din centrul oraşului în zona Someşului. Este o moştenire directă şi indirectă. O altă moştenire concretă pe care o putem menţiona este tabăra interculturală de la Gilău. Castelul a fost cumpărat de reprezentanţi ai comunităţii maghiare. Ei doresc să-l reactiveze. Noi, împreună cu ei, putem găsi acele mijloace prin care acel castel să fie pus în valoare”, a încheiat preşedintele Asociaţiei “Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană”.

Timișoara, Baia Mare, Cluj-Napoca și București sunt orașele care rămân în cursa pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Tudor Giurgiu ajută Clujul

Președintele TIFF, Tudor Giurgiu, va face parte în următoarele luni din echipa executivă care se va ocupa de candidatura orașului Cluj-Napoca la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021.

“Experiența regizorului Tudor Giurgiu, care este și fondatorul TIFF, eveniment extrem de important în candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană, va fi de foarte mare ajutor echipei care se ocupă de acest proiect”, consideră Moroşanu.

Din echipa executivă care va gestiona proiectul candidaturii municipiului Cluj-Napoca la acest important titlu European mai fac parte, alături de alte persoane, și managerul cultural Rarița Zbranca, recent premiată la AFCN, și Mihai Pop, manager al Galeriei Plan B din Cluj, pe care a fondat-o alături de pictorul Adrian Ghenie, care prezent locuiește la Berlin și ale cărui tablouri au ajuns cunoscute în anii din urmă în marile galerii europene.