monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Cum i-a pedepsit Ponta pe clujeni pentru că nu l-au votat

Guvernul PSD împarte banii haiduceşte şi goleşte „buzunarele“ localităţilor din Cluj.

Guvernul Ponta a dat la bugetul localităţilor clujene o dublă lovitură. H.G. 14/2015, considerată de mulţi ca fiind cea mai mare calamitate văzută de administraţia locală după 1990, este una dintre ele.

Practic, prin această hotărâre de Guvern s-a instituit un algoritm în legea bugetului de stat pentru 2015 prin care foarte multe localităţi cu populaţie numeroasă, cu încasări peste medie şi în general comune importante, primesc alocări financiare net inferioare faţă de cele de anul trecut. În situaţia actuală, aceste localităţi nu-şi pot acoperi nici măcar cheltuielile de funcţionare (grădiniţe, şcoli, iluminat public, salubritate etc.). Pragul de 1,5 milioane lei/comună şterge orice urmă de eficienţă, performanţă şi rentabilitate în administraţia publică locală.

De asemenea, 17 unităţi administrativ -teritoriale din judeţul Cluj, printre care municipiile Cluj-Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii, oraşul Huedin şi comunele Aghireşu, Apahida, Baciu, Bonţida, Floreşti, Iara, Iclod, Jucu, Luna, Mihai-Viteazu, Poieni şi Săvădisla nu au primit finanţare de la bugetul de stat pe anul 2015.

Bugetul Huedinului, amputat cu 70%

Concret, din această cauză, probleme grave sunt la Huedin, după cum precizează şi primarul Mircea Moroşan.

Orașul Huedin nu s-a numărat printre unitățile administrativ-teritoriale care au primit bani direct de la București, astfel că Direcția Județeană a Finanțelor Publice a repartizat aici sume cu 73% mai mici decât anul trecut. Mai concret, dacă în anul 2014 Huedinul a primit la capitolul sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale 2.289.000 credite bugetare, în anul 2015, la același capitol Huedinul a primit 916.000 credite bugetare. La capitolul sume defalcate din TVA echilibrarea bugetelor locale, în anul 2014, s-au alocat 4.490.000 credite bugetare, iar în 2015, s-au primit 81.000 credite bugetare. În total, bugetul orașului a fost redus cu 73%, fără explicații de ordin logic.

Această diminuare de buget afectează grav proiectele și  investițiile aflate în derulare sau planificate de către Primărie pentru acest an, dar și sumele aferente învățământului, sănătății, culturii. Primarul orașului, Mircea Moroșan este de părere că această situație nu este corectă și nu incurajează o administrație locală echilibrată și performantă.

„Ce își propune Guvernul Ponta prin bugetul pe anul 2015: să acopere datoriile primăriilor neperformante sau să descurajeze investițiile acolo unde acestea sunt bine și responsabil făcute? Răspunsul este „da“ la ambele părți ale întrebării, altfel nu se justifică, prin niciun fel de criteriu, ceea ce s-a întâmplat cu alocările bugetare pentru anul acesta.

Situația gravă în care se prezintă bugetul orașului în faza lui inițială obligă administrația locală să facă apel la excedentul anilor anteriori (economii adunate și păstrate) pentru a evita blocarea totală a oricărei investiții în anul 2015“, a spus Moroşan.

A doua lovitură

Şi Turda se confruntă cu o situaţie dezastruoasă, după cum se exprima la sfârşitul lunii ianuarie chiar primarul Turzii Tudor Ștefănie. Acesta arăta că bugetul alocat municipiului Turda pentru anul în curs nu doar că este insuficient pentru proiectele de dezvoltare pe care administraţia le avea în plan, însă abia dacă reuşesc să acopere cheltuielile cu proiectele deja în curs: „Nu se ține cont de ceea ce erau informaţii de la bugetele locale pentru Ministerul de Finanţe, pe care ei le-au solicitat și noi le-am transmis și care iată, în acest moment nu au valabilitate pentru cei care decid soarta bugetelor locale. Considerăm că acest act normativ, Legea 186/2014, nu a parcurs etapele normale prevăzute de lege cu privire la adoptarea unei asemenea hotărâri... fără a fi discutat în asociațiile profesionale, fără dezbatere publică cu privire la modificările pe care le aduce, fără a explica cineva efectele pe care le produce un act normativ de acest gen“.

Cum s-ar putea apăra localitățile de aceste „pedepse financiare“

Consilierul judeţean PNL Mihai Seplecan arată, în schimb, că Legea Finanțelor publice locale 273/2006 reactualizată, permite consiliilor județene să constituie un fond de rezervă bugetară - fondul prevăzut la partea de cheltuieli a bugetelor locale. Conform Art. 36 (1), acest fond (1) se poate constitui, după caz, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor, și se utilizează, la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bază de hotărâri ale consiliilor respective, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exercițiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale, precum și pentru acordarea unor ajutoare către alte unități administrativ-teritoriale în situații de extremă dificultate, la cererea publică a primarilor acestor unități ori din initiațivă proprie. La pct. (2) se prevede faptul că acest fond poate fi majorat în cursul anului, cu aprobarea Consiliului județean, din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârșitul anului.

„Reamintesc faptul că, de la 1 ianuarie, Guvernul a scos Consiliile Judeţene din circuitul împărţirii banilor în teritoriu, conectând primăriile direct la Ministerul Finanţelor pentru cele aproape 600 de milioane de euro care urmau să rotunjească bugetele locale (...) La ora actuală, în fondul de rezervă al CJ Cluj există 500 de mii de lei. Pentru a putea apăra administrațiile locale care vor intra în incapacitate de plată din cauza politicilor partizane ale Guvernului Victor Ponta, solicit decidenților CJ Cluj să găsească soluții pentru ca acest fond să poată fi majorat până la limita legală de 5% prevăzută de Legea Finanțelor publice locale 273 reactualizată”, a precizat Mihai Seplecan.