monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Pușculița PSD are formă de stadion!

În 2014, Guvernul Ponta a scos la licitație mai multe proiecte de investiții pentru construirea de stadioane și săli de sport. Până aici, nimic neobișnuit. Dar 2014 este an electoral, iar modul în care au fost întocmite caietele de licitație este cel puțin suspect.

„Vă cer iertare, doljeni care ați votat 60 la sută Victor Ponta, că nu mai am curajul să demolez stadionul Oblemenco pentru a construi unul nou! Poate se va construi la Sibiu sau mai știu eu unde... Mi-e greu să cred că va fi în Oltenia... Azi nu mai am curaj să vă spun că promisiunea mea se va împlini...”

Aceste cuvinte le-a scris primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, pe Facebook, chiar în noaptea în care Victor Ponta pierdea alegerile prezidențiale.

Ce ascunde însă declarația primarului Craiovei, dincolo de evidenta amărăciune provocată de pierderea alegerilor? Pe înțelesul tuturor: au spart pușculița, dar au pierdut banii! Mecanismul prin care Guvernul PSD transforma banul public în voturi pentru Victor Ponta a dat greș. Mai mult, promisiunile făcute fără acoperire rămân ceea ce au fost: promisiuni!

Bani de la Guvern pentru fiefurile PSD!

Din câteva cazuri de proiecte finanțate prin Compania Națională de Investiții în acest an luate la întâmplare, 9 mai exact, sar în evidență stadioanele din Craiova și Târgu Jiu, cu sume de peste 186 milioane (proiectare și construire), respectiv peste 75 de milioane de lei (modernizare și extindere). Celelalte 7 sunt săli de sport comunale, a căror valoare licitată pentru construire (proiectul fiind standard) este de 3,32 milioane de lei. Fiecare.

Întâi de toate, faptul că cele 9 investiții - luate la întâmplare - sunt toate în localități conduse de edili PSD. 2014 este an electoral, iar contribuția financiară a Guvernului se întoarce sub formă de voturi.

Dacă Lia Olguța Vasilescu - primar PSD al Craiovei - nu are nevoie de nicio prezentare, ceilalți sunt mai puțin cunoscuți, dar nu chiar anonimi. Spre exemplu, la Târgu Jiu, jud. Gorj (fieful electoral al premierului Ponta), Guvernul vrea să modernizeze stadionul. Primarul, Florin Cârciumaru (PSD), a intrat în folclorul local după ce a fost scos din mașină „cu desfăcătorul de conserve” după un accident teribil, provocat sub efectul - cei drept, nedovedit, dar recunoscut public chiar de șeful poliției Gorj, cms. Viorel Caragea - al alcoolului. La Târgu Jiu, șomajul depășește 7%, astfel încât utilitatea unui stadion modernizat este cel puțin discutabilă.

La Voitnel, Suceava, primarul Maria Pleșca (PSD) vrea sală de sport, dar copiii nu au școală, aceasta fiind revendicată de fostul proprietar. Tot în această comună, în septembrie 2014, ministrul Titus Corlățean (încă ministru de Externe la acea dată, oare ce legătură are diplomația cu construcțiile?!) a participat la inaugurarea unei grădinițe, finanțată tot de la București, printr-un program guvernamental.

În același județ, în comuna Frătăutii-Vechi, îl găsim primar pe Ionesi Artiom, ales din partea PDL, dar trecut la PSD în septembrie 2014, folosind prevederile Ordonanței „traseiștilor”, OUG 55/2014. Sala de sport pare a fi prețul plătit de Guvernul Ponta pentru migrarea primarului democrat-liberal.

Exemplele ar putea continua: comuna Tudora (Botoșani) - primar Mihai Petria, PSD, comuna Recea, Maramureș - Octavian Pavel, PSD, municipiul Turnu Măgurele (Teleorman) - Cuclea Dănuț, PSD, sau comuna Putna (Suceava) - primar Vasile Hotnogu, PSD.

Sunt doar câteva cazuri, probabil, din sutele de proiecte de investiții finanțate de Guvernul Ponta prin Compania Națională de Investiții în 2014, anul în care spera să câștige președinția României.

Să nu uităm, în județul Cluj, Guvernul Ponta a finanțat chiar reabilitarea unui pod în comuna Chinteni (primar Lucia Suciu, PSD), a cărui panglică a fost tăiată chiar înaintea prezidențialelor. Podul are 7 metri, dar nu lățime, ci lungime...

Criterii de (des)calificare pentru greii construcțiilor

Revenind la Craiova și la Lia Olguța Vasilescu, în acest caz prevederile cel puțin ciudate din caietul de sarcini pentru proiectarea și construirea stadionului Ion Oblemenco ridică mari semne de întrebare.

Pentru început, în caietul de sarcini sunt prevăzute cerințe restrictive greu de înțeles, în condițiile în care par a fi de neatins chiar și pentru cele mai mari firme de construcții din România. Și nici chiar de reprezentanțele românești ale unor firme importante din Europa.

a) O primă cerință de calificare greu de atins este cea referitoare la o cifră medie de afaceri de peste 300.000.000,00 lei în ultimii trei ani financiari anteriori licitației (adică anii 2011, 2012 și 2013, ani care au venit imediat după criza financiară, perioadă care a afectat grav sectorul construcțiilor).

Dintre cele mai mari companii de construcții care activează pe piața din România, doar trei îndeplinesc pretenția: austriecii de la Strabag (Strabag SRL, 1.028,03 mil. lei în 2014, potrivit Top 10 Antreprenori Generali în Construcții), Bog'Art SRL (403,82 mil. lei), respectiv italienii de la Astaldi spa (318,27 mil. lei).

b) O a doua restricție vine din cerința referitoare la experiența în lucrări similare.

Caietul de sarcini cere o experiență similară în materie de proiectare, respectiv de lucrări de construire.

„Experiență similară în execuție de lucrări. Ofertantul va face dovada executării, în ultimii 5 ani (prin raportare la termenul limită de depunere a ofertelor), a unor lucrări similare cu cele care fac obiectul prezentei proceduri - stadioane/complexuri sportive/baze sportive/arene sportive/săli polivalente multifuncționale etc - conforme cu normele profesionale în domeniu, în valoare / valoare cumulată de minimum 140.000.000,00 lei exclusiv TVA, la nivelul a cel puțin 1 contract, maximum 2 contracte.”

„Experiență similară în servicii de proiectare. Ofertanții vor face dovada prestării, în ultimii 3 ani (prin raportare la termenul limită de depunere a ofertelor), a unor lucrări similare cu cele care fac obiectul prezentei proceduri - stadioane/complexuri sportive/baze sportive/arene sportive/săli polivalente multifuncționale etc - conforme cu normele profesionale în domeniu, în valoare / valoare cumulată de minimum 5.000.000,00 lei exclusiv TVA, la nivelul a cel puțin 1 contract, maximum 2 contracte.”

Astfel, se cere experiență în proiectarea, respectiv execuția de lucrări similare în ultimii 3/5 ani, dar în România nu s-a construit în ultimii 3 ani niciun stadion (cel mai recent, Cluj Arena, fiind recepționat în 30 septembrie 2011, deci cu 3 ani și 3 luni înaintea datei fixate pentru licitația la Craiova).

De altfel, în ultimii 25 de ani, în România s-au construit doar două stadioane (Arena Națională din București, respectiv Cluj Arena) și a fost renovat / modernizat unul, la Ploiești.

De altfel, cu excepția Astaldi (National Arena București) și Con-A (Cluj Arena), niciuna dintre firmele din Top 10 Antreprenori în Construcții nu are în portofoliu lucrări similare, majoritatea lucrărilor executate de acestea fiind în domeniul construcțiilor rutiere sau industriale.

Singura „experiență relevantă”: Cluj Arena!

Stadionul Cluj Arena - construit de asocierea ACI, Transilvania Construcţii, Con-A Sibiu, Dico şi Ţigănaş, Grup 4 Instalaţii, Bogart Construct, DAS Engineering şi Universitatea Tehnică Cluj-Napoca - a costat în total circa 36,3 milioane de euro (circa 160 mil. lei), din care partea de proiectare - executată de Bogart Construct, Dico&Țigănaș și Universitatea Tehnică Cluj-Napoca a fost 1,2 mil. € (puțin peste 5 mil. lei).

Surprinzător, cifrele din caietul de sarcini al stadionului Ion Oblemenco din Craiova par copiate din execuția Cluj Arena, dar prevederile restrictive referitoare la condițiile de eligibilitate îi descalifică exact pe cei care au făcut parte din asocierea de la Cluj.

Și dacă, prin absurd, controlul efectuat recent la Cluj Arena de corpul de control al primului ministru Victor Ponta nu a vizat verificarea alocărilor financiare, ci, dimpotrivă, „copierea” datelor de execuție, parametri tehnici și financiari utilizați pentru proiectarea și execuția Cluj Arena, astfel încât aceste cifre să fie folosite pentru a fixa condiții imposibil de îndeplinit de firmele cu experiență relevantă, iar contractul să ajungă pe mâna unei/unor companii agreate de Guvernul Ponta?  Poate, nu doar din afara României, ci chiar din afara Europei, pentru că, așa cum am arătat, exceptându-i pe austriecii de la Strabag și italienii de la Astaldi, niciuna dintre marile firme europene nu are (în 2014 cel puțin) cifra de afaceri solicitată. Mai mult, singurii cu experiență relevantă ar fi italienii de la Astaldi, cei care acum încearcă să obțină și contractul pentru construirea unei săli polivalente la București, în competiție dură cu Strabag.

Cine sunt cei mai mari 10 jucători pe piața construcțiilor din România în 2014

1. Strabag SRL
Cifra de afaceri: 1.028,03 mil. lei
Profit: 96,29 mil. lei
Angajati: 701
Valoare lucrări în antrepriză: 1.028,03 mil. lei
Proiecte importante în 2014: Catedrala Mântuirii Neamului, infrastructura Laserului de la Măgurele sau fabrica de componente auto din Sebeș

2. Bog'Art SRL
Cifra de afaceri: 403,82 mil. lei
Profit: 2,19 mil. lei
Angajați: 401
Valoare lucrări în antrepriză: 403,82 mil. lei
Proiecte în 2014: Mega Mall „Electroaparataj” București, Complexul comercial și pavilionul expozițional Coresi Brașov, clădirea de birouri Bucharest One

3. Astaldi spa
Cifra de afaceri: 318,27 mil. lei
Profit: 98,83 mil. lei
Angajați: 837
Valoare lucrări în antrepriză: 302,36 mil. lei
Proiecte în 2014: autostrada Nădlac - Arad (lot 1, 22 km), Pasajul suprateran Mihai Bravu - Splaiul Unirii București

4. Aktor Societate Tehnică Anonimă Aktor SA
Cifra de afaceri: 277,66 mil. lei
Profit: 38,06 mil. lei
Angajați: 162
Valoare lucrări în antrepriză: 277,66 mil. lei
Proiecte: refacerea sistemului rutier Varianta de ocolire Domasnea - Caraș Severin, autostrada București - Brașov (tronsonul Comarnic, în asociere cu Vinci), modernizarea unei stații de epurare la Bacău, drumul Baia Sprie - Sighetu Marmației

5. Vega 93 SRL
Cifra de afaceri: 258,77 mil. lei
Profit: 4,02 mil. lei
Angajați: 1.587
Valoare lucrări în antrepriză: 246,73 mil. lei
Lucrări: pista aeroportului Iași, reabilitarea sistemului de alimentare cu apă la Liești - Galați

6. Con-A SRL
Cifra de afaceri: 229,57 mil. lei
Profit: 11,13 mil. lei
Angajati: 396
Valoare lucrări în antrepriză: 229,57 mil. lei
Proiecte în 2014: fabrica gips-carton Turceni (Gorj), Sala multifuncțională de sport (Polivalentă) Cluj-Napoca, Fabrica Rulmenți Sibiu, Liberty Center Technological Park Cluj-Napoca

7. P.A.B. Romania SRL
Cifra de afaceri: 170,76 mil. lei
Profit: 5,85 mil. lei
Angajati: 190
Valoare lucrări în antrepriză: 167,35 mil. lei
Proiecte: Shopping City Mall Târgu Jiu (Gorj), magazine Dedeman București, Târgu Jiu și Deva

8. Danya Cebus Rom SRL
Cifra de afaceri: 156,65 mil. lei
Profit: 13,71 mil. lei
Angajati: 31
Valoare lucrări în antrepriză: 156,65 mil. lei
Proiecte în 2014: clădiri birouri AFI Business Park Cotroceni București, baza militară Deveselu Olt, ansamblu rezidențial City Point București

9. Construcții Erbașu SA
Cifra de afaceri: 165,82 mil. lei
Profit: 11,05 mil. lei
Angajati: 275
Valoare lucrări în antrepriză: 154,21 mil. lei
Proiecte în 2014: rețea canalizare Târgu Ocna (Bacău), stație epurare Dorohoi (Botoșani), rețele apă și canalizare Vlad Țepeș (Călărași), reabilitare infrastructură de apa Olănești (Vâlcea)

10. Aedificia Carpați SA
Cifra de afaceri: 131,29 mil. lei
Profit: 11,36 mil. lei
Angajati: 572
Valoare lucrări în antrepriză: 131,29 mil. lei
Proiecte în derulare în 2014: centrul de cercetări Campus București, refacerea Hotelului Mercur Constanța, reabilitare Palatul Patriarhiei București, sediu nou Teatrul de Operetă Ion Dacian București.

(Sursa: IBC Focus, Top 100 Antreprenori Generali în Construcţii, cifre aferente anului 2013)