Actualitate

Proiectul Roşia Montană, atacat “din toate părţile”

<p><img class="caption" src="documente/stories/03_martie/07_ziua/rosia-montana.jpg" border="0" alt="roşia montană, dezastru ecologic" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Organizaţiile ecologiste declară tot felul de minciuni, fără să se preocupe de dezastrul ecologic care există la ora actuală la Roşia Montană. Sunt cuvintele lui Dragoş Tănase, directorul general al companiei Roşia Montană Gold Corporation.</p>

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă, la Rimetea (judeţul Alba) că ministerul va finaliza în martie-aprilie studierea dosarului depus de Roşia Montană Gold Corporation privind investiţia minieră şi va da un răspuns ce “va ţine cont de protejarea patrimoniului cultural naţional”.

Kelemen a spus că Roşia Montană şi investiţia de acolo reprezintă “un subiect foarte delicat” şi a recunoscut că până nu a cunoscut exact situaţia i-a fost greu să facă o apreciere corectă.

“Eu am fost la Roşia Montană, am văzut ce este acolo, am văzut ce posibilităţi sunt, primesc zilnic câteva sute de mesaje şi de la Roşia Montană şi din altă parte, de la cei care sunt împotrivă. În acest moment, pot să vă spun că noi nu am finalizat studierea, analizarea documentaţiei înaintate de Gold Corporation. Probabil că în martie-aprilie vom finaliza studierea dosarului şi vom da un răspuns care va ţine cont de protejarea patrimoniului cultural naţional”, a spus Kelemen Hunor, citat de Mediafax.

Interesul locuitorilor, dar şi interesul naţional

Ministrul Culturii a adăugat că în problema Roşia Montană trebuie să se ţină cont şi de cei care locuiesc acolo, dar şi de “interesul naţional”.

“Dincolo de protejarea patrimoniului cultural naţional, trebuie să ne gândim şi la cei care locuiesc acolo, trebuie să ne gândim şi la interesul naţional. Scopul nostru va fi protejarea patrimoniului, tot ce poate proteja să fie protejat, indiferent dacă se face sau nu această investiţie”, a conchis Kelemen.

Un proiect “atacat” din toate părţile

Proiectul minier de la Roşia Montană, despre care se vorbeşte încă din anii '90, a generat numeroase controverse în România, cele mai multe legate de impactul exploatării asupra mediului şi de conservarea siturilor arheologice din Munţii Apuseni.

Organizaţiile ecologiste din România declară tot felul de minciuni legate de proiectul minier de la Roşia Montană, fără să se preocupe de dezastrul ecologic care există în zonă, la ora actuală, a declarat Dragoş Tănase, director general al companiei Roşia Montană Gold Corporation.

Tănase s-a referit şi la acuzaţiile organizaţiei Eco-Civica, potrivit cărora ecologizarea din zona minei de aur nu s-ar putea face nici în 200 de ani şi că RMGC ar fi forat la o adâncime mai mare decât cea autorizată, afirmaţii pe care le-a calificat drept “tendenţioase”.

În ceea ce priveşte sondajul Ecopolis din care reiese faptul că 49,2% dintre parlamentarii români au spus că nu sunt de acord cu proiectul de la Roşia Montană, Dragoş Tănase a explicat că documentul este “irelevant” şi “fără o bază ştiinţifică”.

Impactul de mediu, reanalizat de experţi

La jumătatea lunii septembrie 2010, RMGC a anunţat decizia membrilor Comitetului de Analiză Tehnică (CAT) de a relua procedura de analiză a raportului de evaluare a impactului asupra mediului pentru Proiectul Roşia Montană.

Comitetul de Analiză Tehnică (CAT) este format din experţi desemnaţi de mai multe ministere, sub coordonarea Ministerului Mediului şi Pădurilor.

300 de tone de aur şi mii de locuri de muncă

RMGC este o companie înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, în care acţionari sunt compania minieră de stat Minvest Deva - cu 19,31 %, Gabriel Resources - cu 80,46% şi alţi acţionari minoritari - cu 0,23%.

Potrivit oficialilor companiei, la Roşia Montană ar urma să fie dezvoltată cea mai modernă mină din România, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri.

În timpul construcţiei minei, RMGC va asigura 2.300 de locuri de muncă directe, iar pe timpul exploatării 800 de posturi directe, în total numărul locurilor de muncă ajungând la 3.000, iar 99% dintre posturile vacante cu normă întreagă fiind destinate românilor.