Actualitate

De ce simțim că sună telefonul și când acest lucru nu se întâmplă? Ce este „vibrația-fantomă” și ce o cauzează

Nomofobia, vibraţia fantomă şi textafrenia sunt câteva dintre tulburările cauzate de utilizarea patologică a telefonului. Un medic psihiatru explică ce sunt aceste afecțiuni și cum pot fi evitate.

De ce avem senzația că sună telefonul și când nu se întâmplă? FOTO: Pixabay De ce avem senzația că sună telefonul și când nu se întâmplă? FOTO: Pixabay

 

 


Confortul pe care îl dă accesul la un smartphone are un preţ, consideră Andra Şerban, medic psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi, care afirmă că astfel de dispozitive sunt proiectate „cu grijă”, astfel încât să poată fi greu de lăsat din mână, menţinându-şi utilizatorii implicaţi cât mai mult prin culorile intense, sunetele şi vibraţiile sale.

 


 În opinia medicului psihiatru, într-un fel, acest lucru este de înţeles, deoarece specialiştii implicaţi în crearea telefoanelor mobile s-au inspirat din aparatele de slot sau alte aparate de cazino.

Similitudinile, subliniază medicul psihiatru, includ pierderea controlului asupra comportamentului impulsiv, cu persistenţă şi dificultăţi reale în limitarea acestuia, căpătarea toleranţei, care impune nevoia de angajare mai frecvent în acest comportament pentru a obţine acelaşi sentiment de plăcere, sentimente de anxietate sau chiar nervozitate atunci când comportamentul nu este practicat şi recidiva după o anumită perioadă de evitare sau abstinenţă la dispozitiv.


Tulburări legate de utilizarea patologică a telefonului mobil

Medicul ieşean a ţinut să precizeze că utilizarea patologică a telefonului a dat naştere la o serie de terminologii noi, cum ar fi nomofobia, vibraţia fantomă şi textafrenia.

„Nomofobia, NO-MOBILE-PHONE-PHOBIA, se referă la frica de a rămâne fără telefonul mobil şi la imposibilitatea de a-l folosi şi de a fi conectat la mediul online, persoana în cauză experimentând sentimente de anxietate şi stres, uneori chiar adevărate atacuri de panică însoţite de simptome fizice, precum durere în piept, respiraţie greoaie, palpitaţii, transpiraţie şi tremur. Persoanele cu nomofobie se tem de faptul că ar putea să nu aibă telefonul aproape, acesta fiind sursa unui confort psihologic generat de permanenta capacitate de acces la informaţii, comunicare şi socializare, motiv pentru care îşi iau mobilele oriunde merg, îşi verifică în permanenţă aparatele, inclusiv în situaţii cu potenţial extrem de periculos, cum ar fi şofatul. Un alt fenomen modern asociat cu utilizarea prelungită a telefonului mobil este cunoscut sub denumirea de vibraţie fantomă sau learned body habit - corp obişnuit cu un obicei, care se caracterizează prin senzaţia că mobilul vibrează sau sună când, în realitate, nu se întâmplă acest lucru", a arătat dr. Andra Şerban.


De ce avem senzația că sună telefonul când nu sună de fapt?

O altă tulburare comună dată de dependenţa de telefon, textafrenia, este o combinaţie între halucinaţiile auditive şi amăgirea pe care o trăieşte persoana care crede că a auzit un ton de mesaj, fără a primi vreun mesaj real, sau care are senzaţia că aude tonul unui mesaj chiar dacă are telefonul pe modul silenţios.

„Există astfel o linie fină între utilizarea normală, sănătoasă, a telefonului mobil şi cea compulsivă, patologică, astfel încât se pune întrebarea cum facem distincţia între utilizarea normală şi dependenţa de telefon, în condiţiile în care majoritatea dintre noi suntem conectaţi la internet prin intermediul dispozitivelor mobile”, a mai spus dr. Şerban.


Care sunt semnele suprautilizării telefonului:

  • sentimente de iritabilitate; 
  • agitaţie; 
  • nervozitate atunci când din diverse motive telefonul nu poate fi folosit; 
  • pierderea controlului asupra timpului petrecut cu telefonul în mână; 
  • dificultăţi majore şi chiar imposibilitatea de a găsi alte zone de interes şi alte activităţi decât utilizarea mobilului; 
  • trezitul de mai multe ori pe noapte pentru a verifica telefonul.

Totodată, tehnologia poate provoca, spune medicul, şi probleme de ordin somatic, cele mai frecvente fiind deteriorarea vederii şi patologia coloanei vertebrale.

„O situaţie particulară şi extrem de periculoasă ţine de utilizarea telefonului în timpul şofatului. Consecinţe negative majore pot apărea chiar dacă nu există interacţiune propriu-zisă cu telefonul, ci doar din cauza notificărilor de la nivelul acestuia”, a adăugat medicul.

Deşi nu există un diagnostic oficial pentru nomofobie, respectiv utilizarea compulsivă a telefonului, în cazul în care vreţi să reduceţi din consumul mediatic din viaţa de zi cu zi există o multitudine de soluţii simple ce pot îmbunătăţi modul de interacţiune cu telefonul, în vederea reducerii impactului negativ al acestuia asupra calităţii vieţii - atrage atenţia specialistul.

„Puneţi toate notificările pe modul silenţios, în acest fel nu veţi fi distraşi de niciun comentariu, reacţie sau postare nouă; schimbaţi display-ul telefonului pe un fundal alb-negru sau doar nuanţe de gri astfel încât ecranul să devină cât mai puţin plăcut ochiului; ţineţi telefonul cât mai departe de vedere şi încercaţi să încărcaţi bateria telefonului în afara dormitorului; la final de zi contorizaţi timpul de utilizare a telefonului; ştergeţi toate aplicaţiile pe care nu le utilizaţi, iar în cazul reţelelor de socializare lăsaţi-le doar pe cele neapărat necesare; răspundeţi strict mesajelor urgente sau limitaţi timpul de răspuns la mesaje la trei-patru ori pe zi; purtaţi un ceas astfel încât să nu aveţi nevoie să verificaţi telefonul pentru a afla cât este ora; folosiţi o parolă lungă pentru a debloca telefonul; solicitaţi ajutor atunci când simţiţi că aveţi de-a face cu o problemă asupra căreia nu mai deţineţi controlul; luaţi în considerare să contactaţi un terapeut sau un medic sau accesaţi nou-apărutele centre de 'detoxifiere digitală' ", a afirmat dr. Andra Şerban.

CITEȘTE ȘI:

Elevii testaţi antidrog în şcoli? Judecătorul Danileț: „În toate liceele din Cluj se consumă droguri. Cel mai mic consumator are 10 ani!”

abonare newsletter