Un număr tot mai mare de români doresc să poată lucra, cel puțin parțial, de acasă. La Cluj, un centrul important al IT-ului, procentul este mai mare decât în restul țării. Pandemia nu a făcut decât să accelereze acest trend, determinând multe companii să accepte munca remote pentru angajați.
Idealul urban, promovat de arhitecți, specialiști în urbanism și activiști civici, s-a schimbat radical în ultimii ani în Cluj-Napoca. Dacă în ultimele decenii orașele erau construite în jurul ideii de mașină personală, în prezent paradigma merge în direcția opusă.
Planul Urbanistic Zonal pentru construirea unei fabrici pe un teren de aproape 30 de hectare din comuna Săndulești (județul Cluj) a primit avizul Comisiei de Urbanism a Consiliului Județean Cluj.
Cluj-Napoca este un oraș destul de compact, datorită poziției geografice deosebite. Fiind situat între dealuri, străzile sunt înguste și spațiile disponibile destul de mici, astfel că, odată cu creșterea numărului și a mobilității locuitorilor, durata deplasărilor poate fi uneori mai mare, chiar și pe distanțe relativ scurte.
Regenerarea fostei zone industriale a Clujului este unul dintre cele mai îndrăznețe obiective urbanistice pentru comunitatea din Cluj-Napoca și totodată o oportunitate pentru aducerea funcțiunilor educaționale, medicale și culturale în zonă cât și pentru a crea numeroase locuri de muncă.
Transportul intermodal presupune călătoria cu două sau mai mult mijloace de transport diferite, iar transferul între ele se face foarte simplu și ușor, cu o deplasare minimă ca distanță. Locul unde opresc aceste mijloace de transport în comun este stația intermodală, un spațiu relativ mic, în care se efectuează transbordarea pasagerilor, cu un efort redus.
Au existat o mulțime de schimbări în viața noastră profesională în ultimii doi ani. În 2020, pandemia ne-a forțat pe mulți să lucrăm de acasă, în timp ce în 2021 angajații au arătat că nu se tem de schimbări bruște în căutarea unor oportunități mai bune.
Infrastructura, respectiv „timpul alocat deplasării” și „timpul pierdut în trafic”, sunt astăzi cele mai stringente probleme ale administrațiilor locale din România, în special în orașele universitare – București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, care au atras un surplus de forță de muncă înalt calificată și care au transformat studenții, „noii veniți” din centrele universitare în noi clujeni, timișoreni, ieșeni și bucureșteni.