Proiectul de lege iniţiat de PNL pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin a primit aviz favorabil la Comisia juridică a Senatului, cu şase voturi "pentru" şi trei "împotrivă", însă nu se știe încă dacă va fi aplicat la alegerile viitoare.

Cu mai mult de jumătate de an înainte de alegerile locale, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie a început sondarea cetățenilor clujeni cu privire la opinia lor față de administrația locală și județeană, dar și față de partidul și candidatul pe care clujenii l-ar vota la următoarele alegeri locale.

Copreședintele PNL Alina Gorghiu a anunțat sâmbătă că se vor stabili firmele care vor efectua sondaje de opinie cu posibilii candidați din județe, urmând ca până în decembrie să fie anunțate persoanele desemnate pentru alegerile locale.

Partidele politice de la Cluj nu prea au de unde alege când vine vorba de candidaturi la Primăria Cluj-Napoca și atunci aruncă în luptă, la alegerile locale de anul viitor, candidați deciși de sondaje, nu neapărat doritori. Ce spun sondajele de opinie despre candidații anunțați de partide și despre independenți?

Primarul Emil Boc a fost întrebat, ieri, din nou, dacă va candida pentru un nou mandat de primar.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj Mihai Seplecan a dezvăluit joi că i s-a promis că anul viitor va putea candida la orice funcţie doreşte dacă rezolvă criza gunoaielor în judeţ. “Am deblocat situaţia, am adus firma din Bucureşti care va construi o rampă temporară la Turda, aştept să punem prima tonă de deşeuri acolo şi după aceea vă voi spune la ce funcţie voi candida în judeţul Cluj”, a dezvăluit Seplecan.

PNL consideră că premierul Victor Ponta este obligat, potrivit deciziilor instanțelor, să organizeze alegeri parțiale locale și parlamentare. Mai mult de atât, liberalii sunt de părere că sfidarea dreptului la vot reprezintă un atac fără precedent la democrație. De asemenea, liberalii amintesc din nou, de situația de la Cluj.

Deși în urmă cu câteva săptămâni spuneau că vor schimba placa pentru alegerile locale și că vor decide candidaturile ținând cont de anumite criterii de moralitate, social-democrații s-au răzgândit. Aceștia au decis că aleşii în funcţie, cu probleme în justiţie, vor putea să candideze pentru noi mandate, dacă stau bine în sondaje.