Național
„Fabuloasa” leafă de 3.571 de lei pentru un cercetător cu doctorat și postdoctorat. Adina Marincea, despre noua Lege a salarizării: „Absolut umilitor și inechitabil”
3.571 de lei. Aceasta este „fabuloasa” leafă pe care o încasează în această lună Adina Marincea, cercetătoare științifică cu doctorat, postdoctorat și ani de experiență în cercetare.
3.571 de lei. Aceasta este „fabuloasa” leafă pe care o încasează în această lună Adina Marincea, cercetătoare științifică cu doctorat, postdoctorat | Foto: DepositPhotos.com
3.571 de lei. Aceasta este „fabuloasa” leafă pe care o încasează în această lună Adina Marincea, cercetătoare științifică cu doctorat, postdoctorat și ani de experiență în cercetare. Într-o postare pe Facebook, aceasta critică dur modul în care sunt plătiți angajații din sistemul bugetar și pune sub semnul întrebării promisiunea de echitate din noua Lege a salarizării. Marincea spune că salariul său este chiar mai mic decât cel pe care îl avea în urmă cu patru ani. În vara lui 2022, încasa 3.847 de lei, cu 276 de lei mai mult decât primește acum.
„Salariul meu de Cercetător Științific a ajuns luna asta la fabuloasa sumă de 3571 lei!”, a scris cercetătoarea.
Problema, spune aceasta, este cu atât mai greu de ignorat cu cât vorbim despre un angajat cu studii și experiență în domeniu, care lucrează full-time și are responsabilități specifice cercetării.
„3571 de lei e salariul meu de persoană cu doctorat și postdoctorat și mulți ani în spate de cercetare”, afirmă Marincea.
Mai aproape de salariul minim decât de salariul mediu
Cercetătoarea își compară venitul cu salariile din economia românească și ajunge la o concluzie destul de amară. La un salariu minim net de aproximativ 2.700 de lei și un salariu mediu net de circa 5.734 de lei, cei 3.571 de lei pe care îi primește sunt mult mai aproape de minimul pe economie decât de media națională.
„Sunt semnificativ mai aproape de salariul minim pe economie decât de salariul mediu”, scrie aceasta.
În București, unde costurile sunt mai mari, diferența este și mai mare. Marincea spune că salariul mediu net a ajuns la aproximativ 7.631 de lei.
„Huzureala” de la stat: maximum 4.431 de lei în patru ani
Cercetătoarea ironizează și ideea că munca la stat înseamnă automat salarii mari și beneficii consistente. În cei patru ani în care a lucrat full-time în sistemul public, spune că cel mai mare salariu net pe care l-a încasat a fost de 4.431 de lei.
„La apogeul «huzurelii» bugetare, prin 2024-2025, maximul pe care l-am câștigat vreodată în acești 4 ani de muncă full time la stat a fost 4431 lei”, scrie Marincea.
Potrivit acesteia, suma era aproximativ la nivelul minimului necesar pentru un trai decent.
Concediul de odihnă te costă… câteva sute de lei. Ce înseamnă, concret, 3.571 de lei?
Un alt reproș vizează modul în care sunt construite veniturile în sistemul bugetar. Marincea susține că, atunci când își ia concediu de odihnă, salariul îi poate scădea cu câteva sute de lei, deoarece anumite sporuri nu sunt acordate în perioada concediului.
„Faimoasele sporuri sunt de fapt doar niște peticiri strategice inventate de politicieni pentru a nu asigura un salariu de bază decent și stabil”, acuză cercetătoarea.
Aceasta estimează că luna viitoare ar putea ajunge să primească aproape 3.000 de lei net.
Și totuși… ce înseamnă, concret, 3.571 de lei?Pentru a arăta cât de repede se poate duce un astfel de venit într-un oraș scump, cercetătoarea transformă suma în cheltuieli concrete. Potrivit comparațiilor făcute de ea, 3.571 de lei înseamnă aproximativ două luni de chirie pentru o garsonieră în București, 17 ore de terapie sau 19 bilete de tren dus-întors pe ruta București-Constanța. În aceeași listă, Marincea vorbește despre aproximativ 19 abonamente lunare la sală, 70 de burgeri, 35 de perechi de blugi sau zeci de facturi la electricitate.
„Absolut umilitor și inechitabil!”, este concluzia cercetătoarei.
Noua Lege a salarizării nu mulțumește pe toată lumea. „Cu salariile astea mizere nu se poate trăi”
Postarea vine în contextul discuțiilor despre noua Lege a salarizării unitare, prin care autoritățile încearcă să refacă grilele de salarizare din sectorul public și să reducă diferențele apărute între angajați prin sporuri și alte mecanisme de majorare a veniturilor.
Pentru cercetători, însă, problema pornește de la baza grilei. Un salariu de 3.571 de lei înseamnă, în cazul prezentat de Marincea, un venit care nu reflectă, în opinia sa, nici nivelul de pregătire, nici experiența acumulată.
Iar dacă salariul de bază rămâne mic, sporurile devin esențiale pentru venitul lunar și, în același timp, pot face ca suma încasată să varieze de la o lună la alta. Cercetătoarea spune că, în asemenea condiții, un singur salariu nu mai este suficient pentru un trai decent.
„Cu salariile astea mizere nu se poate trăi, ajungi să muncești un job full time și suplimentar cam cât un part-time, dacă ai noroc de proiecte extra, numai să ajungi la un trai decent”, scrie Marincea.
În opinia sa, tocmai aici este problema pe care ar trebui să o rezolve o reformă reală a salarizării: nu doar să mute cifrele dintr-o grilă în alta, ci să asigure venituri care să permită angajaților să trăiască din munca lor.
„Ce trai decent mai e ăla când muncești atât doar pentru un nivel acceptabil?”, își încheie cercetătoarea postarea.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: DepositPhotos
CITEȘTE ȘI:
