Reducerea aversiunii față de risc pe piețele internaționale a permis monedelor de la marginea zonei euro să se aprecieze.

Creșterea inflaţiei și înrăutățirea previziunilor FMI referitoare la evoluția economiei românești au fost tot atâtea motive care să determine revenirea euro peste pragul de 4,76 lei.

Fostul ministru al Moldovei și omul de afaceri Ion Sturza caută, încă de anul trecut, un cumpărător pentru Liberty Technology Park Cluj-Napoca.

Cursul euro a urcat de la 4,7507 la 4,7526 lei, însă în partea a doua a zilei cotația monedei unice a crescut peste pragul de 4,76 lei (4,762 lei), după o deschidere la 4,749 lei, semn că dezechilibrele economiei românești pun presiune pe moneda națională.

Ședința de ieri ale piețelor valutară și monetară au fost unele calme, leul reușind să se aprecieze față de principalele valute iar indicii ROBOR coborând comparativ cu finalul săptămânii trecute.

Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut la 2.933 lei în luna februarie a acestui an, mai puţin cu 3 lei (-0,1%) faţă de luna precedentă, în condiţiile în care câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.819 lei, cu 0,4% mai mic decât în luna ianuarie 2019, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate luni.

Reducerea aversiunii față de risc la nivel internațional cât și anunțul BNR că va urmări cu atenție nivelul lichidității din piața monetară au permis leului să se aprecieze față de principalele valute.

După mai bine de o săptămână în care au stagnat, decizia BNR de a controla strict lichiditatea din piaţa monetară dar și faptul că începând cu data de 2 mai, va fi introdus un nou indicator prin care se vor stabili nivelul ratelor la creditele noi în lei, a adus o creștere a indicilor ROBOR.