Economie

Cum reacţionează clujenii când întârzie cu rata?

<p /><img src="documente/stories/11_noiembrie/04_ziua/07 conf kruk recuperari creante am 13.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Sociologul Mircea Kivu: „Oamenii se blochează şi reacţionează cu întârziere când nu mai pot plăti ratele”.

Restanţierii la plata creditelor încearcă să remedieze situaţia abia după câteva luni de la momentul în care încetează plata ratelor, conform rezultatelor unei cercetării conduse de sociolog.

Situaţia este generată de un blocaj psihologic. „Oamenii nu ştiu cum să gestioneze impasul din cauza faptului că aveau despre sine imaginea unui om de încredere, care îşi respectă angajamentele, iar în momentul în care realizează că nu mai sunt capabili să facă acest lucru aşteptările legate de sine se prăbuşesc. Abia după ce îşi revin din şoc încearcă să-şi mărească veniturile pentru a reveni la situaţia iniţială”, declară Mircea Kivu, profesor colaborator la Universitatea din Bucureşti.

Cum se ajunge la a fi restanţier?

Există două situaţii pentru intrarea în imposibilitate de plată, explică sociologului Mircea Kivu. Cei care iau credite pot să aibă o situaţie echilibrată din punct de vedere financiar în momentul în care contractează un împrumut, dar la un moment dat poate interveni un accident financiar, cum ar fi pierderea locului de muncă. Există şi o a doua categorie, a persoanelor care nu au o situaţie stabilă, oamenii care se ajung cu banii de pe o zi pe alta. În acest caz intervine un eveniment care face să apară o nevoie pregnantă de bani, spre exemplu necesitatea efectării unei operaţii.
„Cheltuielile se împart în trei categorii: cele la care oamenii nu renunţă, cum sunt facturile la curentul electric, mâncarea sau lecţiile particulare pentru copii, cheltuielile pe care cred că le pot amâna, spre exemplu ratele şi cheltuieli pe care pot să le reducă, cum sunt vacanţele, îmbrăcămintea, sau cele de transport”, explică situaţia neplatei ratelor sociologul.

Rezultatele recuperatorilor de creanţe pe Transilvania

Doar 10% din rău-platnicii din Transilvania au fost îmbunaţi de firmele de recuperare, conform unei statistici realizate de o companie specializată în colectare creanţe. Deşi procentul este mic, faţă de locuitorii din alte regiuni, ardelenii sunt mai dispuşi spre returnare. Astfel, cu un număr total de 4.490 de aranjamente de plată încheiate, Transilvania se află pe locul doi, după Muntenia, în topul reuşitelor din portofoliul unei firme de recuperare.
Transilvania este în fruntea clasamentului şi ca valoare a creanţelor cedate aceleiaşi companii de recuperare de instituţiile financiar-bancare, companiile de leasing, operatorii de servicii şi operatorii de telefonie. Cu 455 milioane de lei, regiunea noastră ocupă locul 2 în topul regiunilor.
Numărul ardelenilor debitori este totuşi mai mic decât al moldovenilor, muntenilor sau bucureştenilor. Situarea doar pe locul patru la acest capitol se „datorează” faptului că sumele împrumutate şi nereturnate la timp de transilvăneni sunt mai mari. Ei au restanţe de plată în medie de 5.740 de lei de persoană, mai mult decât oltenii care mai au de returnat în medie 4.743, dar mai puţin decât bucureştenii care s-au împrumutat cu 6.711 lei peste capacitatea de returnare.
Singurul top pe regiuni realizat de firma de colectare de creanţe, în care Ardealul nu e pe o poziţie fruntaşă, este cel realizat în funcţie de rata medie negociată de debitori. astfel, Transilvania se situează pe penultimul loc cu una dintre cele mai scăzute rate de plată de 303 lei.

Profilul rău-platnicului

69% dintre cei care au contractat un credit de consum, însă nu au reuşit să returneze suma creditorului, sunt bărbaţi. Vârsta medie a debitorilor cu creanţe active, în perioada iulie 2010- iunie 2011, aflate în portofoliul firmei de recuperare care a realizat statistica, este de 41 de ani. Gemenii, săgetătorii şi racii sunt zodiile cu cea mai mare reprezentativitate în categoria restanţierilor, în timp ce vărsătorii sunt cei mai responsabili.