Economie

Ministerul Justiţiei şi cel al Economiei pot fi susţinute din dările clujenilor

<p><img src="documente/stories/2012/01_ianuarie/26/05-finante-ghiseu.jpg" border="0" style="float: right; margin: 2px 5px;" />Clujenii şi-au dovedit din nou statutul de contribuabili de bază ai bugetului general.</p>

Finanţele clujene au încasat anul trecut 3,4 miliarde de lei, suma din care ar putea fi acoperite bugetele pe 2012 a două ministere, respectiv cel al Economiei, care a primit 1,43 miliarde de lei şi cel al Justiţiei, care are alocată suma de 2,1 miliarde.

Pentru a explicita valoarea sumele în economia românească oferim încă un exemplu, de această dată al unei investiţii care are costuri echivalente cu totalul colectat de la clujeni. Astfel, banii adunaţi de finanţe pot susţine un proiect de maxim interes atât pe plan local, cât şi naţional.

Este vorba de investiţia de peste un miliard de euro pentru construcţia hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, care este pe lista cu priorităţi a Guvernului datorită reglajului pe care îl va oferi în sistemul energetic naţional.

Sumele care merg la bugetul consolidat de la Cluj ar fi şi mai mari dacă s-ar însuma contribuţiile celor peste 110 mari contribuabili locali, care fac vărsămintele la Bucureşti, fiind trimişi spre „gospodărire” la  Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC).

Dările per total şi pe bugete

Încasările Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Cluj s-au situat peste nivelul celor din 2010 ca total. Astfel, scăderea de aproape 100 de milioane de lei înregistrată la bugetul de stat, cel în care se varsă impozitul pe venit, pe profit şi taxa pe valoare adaugată (TVA) a fost compensată de creşterea veniturilor de la bugetele asigurărilor sociale.

„Pe linie de TVA încasările au fost în creştere faţă de anul precedent, deoarece doar de la mijlocul lui 2010 s-a majorat taxa la 24%, în timp ce în 2011, pe tot parcursul anului, a avut acelaşi nivel. În ceea ce priveşte impozitul pe profit şi cel pe venit sumele colectate au fost mai mici. 2011 a fost încă un an de criză pentru operatorii economici, astfel că s-au luat o serie de măsuri care să sprijine încasările, cum au fost cele de scutire de penalităţi şi de eşalonare plăţilor. Astfel, sunt aproximativ 300 de contribuabili clujeni care şi-au eşalonat plăţile, cu scadenţe şi în 2012. Şi creşterea de la nivelul bugetelor de asigurări sociale are printre cauze reglementările legislative, spre exemplu impozitarea pensiilor” explică, pentru Monitorul de Cluj, schimbările înregistrate la nivelul sumelor colectate, Mihai Costin, director executiv DGFP Cluj.

Primăria a colectat încă 79 de milioane de la clujeni

Şi în acest caz încasările le-au depăşit pe cele din 2010. De la persoanele fizice s-au colectat peste 29,4 milioane de lei, faţă de 27 milioane de lei în 2010, iar de la pentru persoanele juridice 50,4 milioane în 2011, faţă de 48,89 în anul precedent.

57% dintre persoanele fizice şi 48% dintre firme au plătit până la data de 31 martie, şi au beneficiat de o reducere de 10% din sumă.

În 2010, statul a încasat, în medie, 1125 de euro de la fiecare locuitor al judeţului Cluj, însă doar 37,4 % din această sumă a fost returnată judeţului.

În topul plătitorilor de taxe din România, Clujul se poziţionează pe locul trei după Bucureşti care contribuie la buget cu 2.890 de euro/locuitor şi judeţul Ilfov cu 1.727 de euro.