Peste o sută de medici şi pacienţi au protestat ieri în curtea Spitalului Municipal din Câmpia Turzii împotriva comasării instituţiei cu Spitalul din Turda. Ieri dimineaţă, la spitalul din Câmpia Turzii a izbucnit un protest spontan legat de decizia Ministerului Sănătăţii de comasare a unităţii medicale cu spitalul din Turda. Angajaţii unităţii sanitare din Câmpia Turzii se tem că şi-ar putea pierde locurile de muncă după ce spitalul va deveni o secţie externă a Spitalului Municipal Turda. Mai mult, ei spun că e foarte posibil să se ajungă şi la desfiinţarea spitalului la care lucrează. Şomeri sau navetişti Purtătorul de cuvânt al spitalului, Cosmina Biriş, persoana care ocupă şi funcţia de consilier juridic, a declarat că pierderea personalităţii juridice a unităţii medicale este una din nemulţumirile cadrelor medicale. „În viitor, personalul medical şi structura acestuia vor depinde de conducerea spitalului din Turda. La redistribuire, o parte din personal îşi va pierde locurile de muncă. În plus, 98% suntem localnici, vom fi obligaţi să facem naveta, cheltuieli care nu vor fi decontate de nimeni”, a explicat Cosmina Biriş.

Scriitorul Mircea Cărtărescu, regizorul Andrei Ujică, dar şi clujenii Tompa Gabor, directorul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, şi Ion Mureşan, sunt printre nominalizaţii la Premiile Radio România Cultural. Premiile Radio România Cultural vor fi decernate pe 21 martie, în cadrul galei urmând să fie acordate premii pentru douăsprezece secţiuni. Astfel, la categoria “Poezie” au fost nominalizaţi: clujeanul Ion Mureşan pentru “Cartea Alcool”, Teodor Dună pentru “De-a viul”, Radu Vancu pentru “Sebastian în vis”, Liviu Ioan Stoiciu pentru “Pe prag (Vale-Deal)” şi Mircea Cărtărescu pentru “Nimic: poeme (1988-1992)”. La „Proză” au fost nominalizate volumele: “Amor intellectualis. Romanul unei educaţii” de Ion Vianu, “Apropierea” de Marin Mălaicu-Hondrari, “Rădăcina de bucsau” de O. Nimigean şi “Cartea întrebărilor” de Ioana Pârvulescu. Filmele nominalizate sunt: “Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu”, de Andrei Ujică; “Marţi, după Crăciun”, regia Radu Muntean; “Felicia, înainte de toate”, regia Răzvan Rădulescu şi Melissa de Raaf şi “Kapitalism. Reţeta noastră secretă”, un film de Alexandru Solomon.

„Propaganda comunistă - Teoria Chibritului” prezintă comunismul solemn, dar şi hilar, într-o expoziţie inedită de filumenie. Mâine, de la ora 13.00, la Casa Municipală de Cultură din Cluj-Napoca va fi lansată o expoziţie inedită de filumenie intitulată „Propaganda comunistă - Teoria Chibritului”.' Propaganda pe cutii de chibrituri este un alt tip de propagandă comunistă, mai puţin cunoscută, dar cu un impact uriaş. Comunismul incipient din România, perioada stalinistă, a avut parte de o campanie susţinută prin care mesajul Partidului a ajuns la toate categoriile sociale şi în toate colţurile ţării. Expoziţia de cutii de chibrituri conţine mesaje revoluţionare –„Trăiască organizaţia unică revoluţionară a tineretului muncitor!”, îndemnuri provocatoare – „Pacea nu se aşteaptă. Pacea se cucereşte!” şi mulţumiri solemne - „Trăiască 21 decembrie a 70-a aniversare a eliberatorului şi prietenului Poporului Român, tovarăşul Stalin!”. Pe cutiile de chibrituri se puteau găsi şi sfaturi dintre cele mai diverse şi bizare - „Leacurile şi descântecele băbeşti sunt amăgiri primejdioase. Feriţi-vă de ele!”, „Colectivişti, vizitaţi Bucureştiul!” sau „Pentru recolte bogate, intră în TOVĂRĂŞIE!”. Realizatorii expoziţiei sunt cercet. dr. Ancuţa-Lăcrimioara Chiş şi istoricul Ucu Bodiceanu, iar colecţia de cutii de chibrituri îi aparţine lui Dorotea Momir. Ce e filumenia? Filumenia reprezintă colecţionarea ambalajelor de chibrituri - cutii de chibrituri, plicuri de chibrituri, etichete de cutii de chibrituri, etichete de pachet etc., precum şi a oricărui alt tip de obiect sau material care a fost utilizat pentru prezentarea, comercializarea şi depozitarea chibriturilor. Prima etichetă pe o cutie de chibrite a fost lipită în data de 7 aprilie 1827, de farmacistul John Walker, într-un orăşel din centrul Angliei.

O treime din români se îndrăgostesc la birou, iar 3% chiar au fost surprinşi într-o ipostază compromiţătoare cu unul din colegi. Locul de muncă nu este în totalitate în afara ariei de căutare a unui potenţial partener de viaţă, arată un sondaj realizat de portalul BestJobs pe un eşantion de peste 6.000 de utilizatori. „Chiar dacă ideea de a avea o relaţie romantică cu un coleg de muncă este privită în mod tradiţional ca fiind tabu, 15,66% dintre utilizatorii chestionaţi în cadrul ultimului sondaj BestJobs.ro au avut o relaţie sau chiar s-au căsătorit cu unul din colegi. 6.34% au avut o aventură cu un coleg deşi unul dintre ei era căsătorit sau într-o relaţie de lungă durată, 7% au avut o pasiune secretă pentru unul din colegi iar 3% au avut o relaţie cu un client. Alţi 3% au fost surprinşi într-o ipostază compromiţătoare cu unul din colegi”, arată rezultatele sondajului.

Premiera de mîine de la Teatrul Maghiar - „Dundo Maroje” sau „Scandal la Roma” - este cea mai cunoscută comedie a dramaturgului renascentist croat Marin Držić. Mâine, de la ora 20, la Teatrul Maghiar din Cluj va avea loc o nouă premieră - comedia „Dundo Maroje”, a lui Marin Držić, pusă în scenă de regizorul croat Robert Raponja. Aceasta este cea mai cunoscută şi cea mai frecvent jucată comedie a dramaturgului croat Marin Držić. Acţiunea piesei „Dundo Maroje” se desfăşoară la Roma, capitala Europei din acea vreme, unde un tânăr din Dubrovnik, pe nume Maro, în loc să investească averea tatălui său, se hotăreşte să ducă o viaţă uşuratică, devenind un generos cavaler al celei mai vestite curtezane din Dubrovnik.

Agenţia Naţională de Protecţia Mediului (ANPM) a pierdut un proces intentat de o asociaţie din Cluj prin care se dorea obligarea instituţiei de a face publice informaţii referitoare la activitatea Comisiei de Securitate Biologică. 'Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic a câştigat recent un proces în instanţă la Tribunalul Cluj împotriva Autorităţii. A fost un proces pentru accesul la informaţie de interes public, cu privire la activitatea Comisiei de Securitate Biologică, pe care o coordonează această Autoritate pentru Protecţia Mediului', a declarat luni preşedinta asociaţiei Info OMG, Ramona Duminicioiu, într-o conferinţă de presă. Aceasta consideră că decizia instanţei clujene reprezintă un prim pas în a arăta faptul că organismele modificate genetic sunt scăpate de sub control de autorităţi, care de fapt au competenţa şi responsabilitatea de a autoriza şi a emite avize ştiinţifice cu privire la efectele negative ale acestor produse informează Agerpres.

Scriitorii Mircea Cărtărescu şi Ion Mureşan, regizorii Andrei Ujică, Radu Muntean şi Tompa Gabor, dirijorul Cristian Mandeal şi actriţa Ofelia Popii se numără printre nominalizaţii la Premiile Radio România Cultural, care vor fi decernate pe 21 martie, la Teatrul Odeon din Capitală. Potrivit Radio România Cultural, în cadrul galei vor fi acordate premii pentru douăsprezece secţiuni: Poezie; Proză; Film; Teatru; Muzică; Emisiuni, campanii şi transmisiuni TV culturale; Arte plastice; Educaţie şi învăţământ; Ştiinţă; Reviste şi suplimente culturale; Proiecte culturale, bienale şi festivaluri

777 şoferi au fost sancţionaţi în acest sfârşit de săptămână în cadrul unei acţiuni de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional, organizată de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului (IPJ) Cluj. Din totalul amenzilor, 137 au fost pentru viteză excesivă şi 8 pentru conducere sub influenţa alcoolului. „Pentru abaterile săvârşite, la 42 conducători auto le-a fost suspendat dreptul de a conduce pe drumurile publice, poliţiştii rutieri retrăgând, de asemenea, 29 certificate de înmatriculare pentru defecţiuni tehnice sau lipsa RCA”. a declarat Gina Pop, purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj. În cadrul acţiunii organizată de IPJ Cluj au fost descoperite nu doar abateri rutiere ci şi infracţiuni judiciare, economico-financiare. De asemenea, poliţiştii au identificat 43 de persoane suspecte de comiterea unor fapte penale, două dintre acestea fiind reţinute pentru 24 ore. Pentru toate infracţiunile depistate, poliţiştii au aplicat în total peste 1.000 de sancţiuni, din care 777 pentru abateri rutiere. Valoarea sancţiunilor contravenţionale aplicate este de aproximativ 171.500 lei, iar a bunurilor ridicate în vederea confiscării, de 11.500 lei.