Actualitate
Cât de pregătite sunt autorităţile locale în caz de calamităţi
La nivelul municipiului Cluj-Napoca sunt înregistrate peste 100 de adăposturi de protecţie civilă, majoritatea situate în subsolurile unor blocuri, cu o capacitate de aproximativ 20.000 de persoane, 5% din populaţia oraşului, construite pentru cazuri de bombardamente, nu şi pentru incidente de natură nucleară.
Cât de pregătite sunt autorităţile locale în caz de calamităţi
Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca au declarat că la nivelul municipiului nu s-a pus niciodată problema construirii unui adăpost anti-nuclear, scrie Mediafax.
”Avem un număr de 113 adăposturi de protecţie civilă, atât în zona centrală, cât şi în cartierele din Cluj-Napoca, majoritatea situate în subsolurile unor blocuri. Au fost construite în perioada comunistă, când erau astfel de temeri. Sunt adăposturi anti-aeriene, care ar putea găzdui aproximativ 20.000 de persoane, 5% din populaţia oraşului, nu avem, însă, niciun adăpost anti-nuclear, nu s-a pus niciodată această problemă. Un astfel de adăpost este extrem de scump, trebuie etanşeizat cu plumb, trebuie să includă rezerve serioase de mâncare şi apă pentru o perioadă mai îndelungată de timp”, au spus sursele citate.
Potrivit acestora, câteva adăposturi sunt folosite în prezent ca locuinţe temporare, cu caracter social, pentru familii defavorizate din Cluj-Napoca.
La nivelul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca (SCJU), cel mai mare din judeţ, se aplică în caz de dezastre sau calamităţi naturale, un plan de măsuri medicale şi de acţiune bazat pe infrastructura existentă, denumit Planul Alb.
Reprezentanţii spitalului au declarat că în cazul declanşării acestui plan, printre alte măsuri, va exista un expert CBRN (Chimic, Biologic, Radiologic, Nuclear) care va coordona activitatea de decontaminare, se amână internarea bolnavilor cronici iar în funcţie de necesităţi se trece la solicitarea de la domiciliu a personalului medical.
”În caz de nevoie, pot funcţiona, la capacitate maximă, toate blocurile operatorii şi secţiile cu profil de critic. Secţiile fără profil chirurgical vor asigura, la nevoie, paturi de rezervă pentru preluarea pacienţilor ce nu pot fi externaţi sau care pot fi asistaţi. De asemenea, se va apela la furnizori şi rezerva de medicamente şi materiale din stocul de catastrofă al spitalului şi Ministerului Sănătăţii, secţiile fiind aprovizionate permanent cu materiale sanitare şi medicamente. În situaţia unor dezastre naturale sau cu posibile contaminări chimice/ biologice unităţile sanitare cu profil de urgenţă sunt prealertate de la dispecerat referitor la victime şi posibilităţile de decontaminare, după recunoaşterea agenţilor contaminanţi de către unitatea CBRN”, au subliniat reprezentanţii SCJU Cluj-Napoca.
În ceea ce priveşte exerciţiile de alarmare a populaţiei, acestea au loc lunar la Cluj-Napoca, în urma unei iniţiative a IGSU care se desfăşoară la nivel naţional.
