Actualitate

Institutul Inimii, fără dificultăţi financiare în acest moment

<p /><img src="documente/stories/07_iulie/21_ziua/tudor simionescu - institutul inimii conf 20 ani chirurgie cardiovasculara cardiologie rp 05.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” va recupera din datoriile faţă de furnizori iar medicii specialişti îşi vor primi salariile la timp, a declarat directorul institutului, Tudor Simionescu.

Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca a fost clasificat de Ministerul Sănătăţii pe treapta cea mai înaltă de competenţă, respectiv I M, ceea ce înseamnă că, după formula de calculare a fondurilor care se cuvin unităţii medicale, banii ar trebui să fie mai mulţi comparativ cu anul 2010, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, directorul institutului, Tudor Simionescu.

“Bugetul instituţiei nu poate fi mai mic de 95% din fondurile care i-au fost alocate anul trecut. Finanţarea de la Casa de Asigurări de Sănătate pe ultimele şapte luni a fost bună. Pe de altă parte, ştim că fondurile nu ajung pentru tot anul, decât după deblocări bugetare şi rectificarea bugetară, care are loc în fiecare an”, a spus directorul institutului.
Tudor Simionescu a subliniat că pacienţii Institutului Inimii nu au fost nevoiţi niciodată să îşi cumpere materiale sanitare pentru intervenţii chirurgicale sau tratamente. În următoarele luni, instituţia va recupera din datoriile faţă de furnizori, iar medicii specialişti de renume îşi vor primi salariile la timp.
“Personalul medical supercalificat al institutului nu se gândeşte să plece în străinătate. Ştiu că specialiştii noştri se mândresc că lucrează acasă şi se bucură de recunoştinţa tuturor. Unitatea noastră acordă servicii pacienţilor din toate judeţele ţării. Cluj-Napoca este, indiscutabil, un centru medical regional de referinţă. În prima jumătate a anului, Institutul Inimii a acordat servicii pentru 3.500 de pacienţi internaţi, apoi pentru 6.000 de pacienţi în spitalizări de zi. Sunt şi pacienţii consultaţi în ambulator, tot de ordinul miilor”, a spus directorul Tudor Simionescu, amintind că listele de aşteptare se menţin în acordarea serviciilor, ca şi în orice unitate sanitară de renume şi cu un număr însemnat de pacienţi.

El a arătat că, din punct de vedere epidemiologic, cazurile de copii cu malformaţii cardiace ereditare nu sunt mai numeroase decât în anii precedenţi. Chiar dacă mijloacele de finanţare pentru intervenţiile chirurgicale pe acest segment au fost mai mici la începutul anului, în prezent cazurile de copii afectaţi de o suferinţă sau alta sunt tratate normal. Nu sunt situaţii în care să nu se poată opera copii suferinzi din cauza lipsei de fonduri.
“Se apelează de multe ori la Institutul Inimii din Cluj-Napoca în situaţii limită. Ministerul Sănătăţii ne solicită să preluăm cazuri de urgenţă, indiferent de vârstă, pentru care alte centre medicale din ţară nu şi-au asumat responsabilitatea unei intervenţii sau tratament ameliorator”, a explicat directorul institutului.
În acest an, Ministerul Sănătăţii a acordat unităţii medicale clujene o finanţare pentru reparaţii capitale la Terapie Intensivă. Banii sunt folosiţi pentru îmbunătăţirea sistemului de ventilaţie la secţia de Terapie Intensivă şi reducerea încărcăturii microbiene, pentru a elimina riscurile de infecţii nosocomiale. Instalaţia complexă care se montează la ATI este de ultimă generaţie şi va asigura circulaţia aerului condiţionat şi filtrarea lui.
Totodată, au fost alocate fonduri pentru ameliorarea condiţiilor de cazare în Clinica de Cardiologie, pentru ca aici pacienţii să se bucure de o spitalizare optimă, comparabilă celei din Clinica de Chirurgie, care a fost integral modernizată.
Referindu-se la programul de transplant de inimă artificială, în cooperare cu specialişti din Italia, directorul Tudor Simionescu a arătat că acesta nu este sustenabil în acest moment, din raţiuni financiare. Italia este afectată de criză, iar, dacă iniţial exista intenţia ca primul transplant de inimă artificială să fie sponsorizat integral de clinica parteneră din Roma, în prezent, sunt acoperite financiar doar deplasarea echipei operatorii şi vizitele sale succesive pentru pacienţii de la Cluj-Napoca, nu şi costul inimii artificiale, care este de 110.000 de euro.

“Dacă am fi avut în dotare inima artificială pentru prima intervenţie, am fi putut realiza operaţia de transplant şi demonstra beneficiile ei pentru pacienţi. Fonduri se pot obţine mai greu în condiţiile în care costurile acestui aparat sunt atât de ridicate. Noi ne doream ca această intervenţie să se producă în prima jumătate a acestui an. În continuare susţinem avantajele unei astfel de intervenţii. Costurile post intervenţie sunt minime şi nu mai este nevoie de medicaţia imunosupresoare, care se asigură la preţuri considerabile”, a spus Tudor Simionescu.    AGERPRES