Actualitate

Băile “uitate” ale Clujului: turismul balnear, prea mic şi prea sărac ca să atragă turişti numeroşi

Nicio staţiune balneară din judeţul Cluj nu este pregătită în acest moment să solicite acreditare pentru a deveni staţiune de interes naţional.

În timp ce alte ţări, cum este Italia de exemplu, atrag anual milioane de turişti care merg pentru tratament în staţiuni balneare, în ţara noastră staţiunile balneare de interes naţional pot fi numărate pe degetele de la două mâini. Judeţul Cluj nu are nici măcar o staţiune pe această listă, deşi potenţialul pentru acest gen de turism este imens datorită lacurilor sărate şi nămolurilor terapeutice.

Ritmul de modernizare a staţiunilor balneare din judeţ este unul foarte lent. În ultimii ani, trei staţiuni au fost reamenajate cu fonduri europene şi redate turiştilor. Acestea rămân însă doar la stadiul de staţiuni de interes local. Este vorba despre Ocna Dej, Băile Cojocna şi Băile Turda care au avantajul că sunt situate în apropierea Salinei Turda, poate unul dintre cele mai vizitate obiective turistice la ora actuală din Cluj.


 Nicio staţiune nu e pregătită să devină de interes naţional

 Lucia Morariu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) subliniază că în momentul de faţă nicio staţiune din judeţul Cluj nu este pregătită să solicite acreditare pentru a deveni staţiune de interes naţional. Potrivit şefei ANAT, potenţialul turistic al judeţului pe acest segment este mare, însă este nevoie de fonduri atât pentru modernizarea staţiunilor, cât şi a infrastructurii, mai exact a drumurilor şi căilor de acces spre aceste staţiuni.


 Băile Someşeni, în paragină în ultimii ani

 Renumite în trecut datorită nămolului şi apelor minerale cu proprietăţi terapeutice, Băile Someşeni au devenit o ruină şi se încearcă relansarea lor de mai bine de cinci ani. În proiectul de modernizare a băilor este implicată avocata Gidro Stanca, moştenitoarea băilor şi omul de afaceri Valentin Nica, el fiind proprietarul unui teren lângă băi. Punerea în aplicare a reamenajării fostelor băi a fost întârziată ani la rând din cauza neînţelegerilor între moştenitorii Băilor Someşeni.


 Consiliul Judeţean spune că nu poate face nimic pentru staţiuni

 Băile Someşeni nu sunt singurele care au potenţial imens pentru turismul balnear. Astfel, în circuitul turistic pot fi incluse şi nămolurile de la Leghia sau Râtul Bivolilor, localităţile Sic, Sânmarghita sau Băiţa. Se pune însă întrebarea cine investeşte în introducerea acestora în circuitul turistic sau cine are bani să investească.


Deşi Consiliul Judeţean Cluj are pe site un plan de dezvoltare a judeţului Cluj la capitolul turism, reprezentanţii forului judeţean spun că nu pot face nimic deoarece nu sunt proprietari pe nicio staţiune din judeţ. “Nu avem în proprietate absolut nimic. Băile Turda sunt ale primăriei, Băile de la Cojocna tot ale lor. Şi dacă am vrea să accesăm fonduri europene nu am putea pentru că trebuie să fii proprietar”, a precizat Cornelia Trif, purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Cluj.

100 de pensionari se tratează în judeţ


În timp ce resursele naturale rămân neexploatate pentru dezvoltarea turismului balnear, vârstnicii clujeni sunt trimişi de către stat în alte localităţi pentru tratament. Pensionarii clujeni beneficiază, în momentul de faţă, de serviciile unei singure staţiuni balneare din judeţ. “Noi trimitem pe bilete de tratament la Turda. Este vorba de aproximativ 100 de persoane pe serie, iar numărul acesta este mare ţinând cont că într-o serie avem 500 de bilete de tratament”, a declarat Iacob Moholea, directorul executiv adjunct al Casei de Pensii Cluj. În trecut, pensionarii din judeţ puteau să meargă şi la muntele Băişorii sau la Fântânele, dar numai pentru odihnă deoarece aceste staţiuni nu au condiţii de tratament.

 Ministrul Turismului vrea promovarea turismului balnear

 Ministrul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini a declarat recent că trebuie începută o campanie de promovare a staţiunilor balneare din ţară pentru că “dacă traversăm ţara de la un capăt la altul, nu ştiu dacă vedem 10 panouri pentru turismul balnear”. Se pune însă întrebarea dacă avem ce promova, dacă sunt pregătite staţiunile să primească turişti atât din ţară, cât şi din străinătate. O parte din răspuns l-a oferit chiar ministrul care admite că “avem staţiuni de nota 7.00, dar şi de 9.00, dar avem şi staţiuni balneare, cum este cazul staţiunii Băile Herculane, unde lucrurile sunt foarte mult rămase în urmă, iar parteneriatul public privat nu a funcţionat deloc acolo. Turismul balnear are acum locuri bune, dar nu suficiente şi nu la nivelul potenţialului, unde se poate face un turism de calitate, cum ar fi, de exemplu, Geoagiu-Băi”.

abonare newsletter