Actualitate
EXCLUSIV | „Nemuritorul” de la Garda Forestieră cere 200.000 de lei pentru că i s-a pătat imaginea! Reacție incredibilă la ieșirea din instanță: „Nu mă hărțuiți!”
Un proces în care libertatea presei se întâlnește cu dreptul la reputație îl are în centru pe Istrate Ștețco, șeful Gărzii Forestiere Cluj.
Istrate Ștețco, șeful Gărzii Forestiere Cluj, se află în centrul unui proces deschis împotriva jurnalistului Alin Golban, de la Clujust, în urma mai multor articole publicate despre activitatea sa. | Foto: Valentina PRELIPCEAN / monitorulcj.ro
Istrate Ștețco, șeful Gărzii Forestiere Cluj, se află în centrul unui proces deschis împotriva jurnalistului Alin Golban, de la Clujust, în urma mai multor articole publicate despre activitatea sa.
Acesta a dat în judecată publicația Clujust și pe jurnalistul Alin Golban, alături de pagina Diaspora Europeană Oficial, cerând daune morale de aproape 200.000 de lei pentru articole și postări pe care le consideră defăimătoare.
La ieșirea din sala de judecată, Ștețco nu a dorit să ofere explicații jurnaliștilor cu privire la proces și la acuzațiile care au stat la baza acestuia. Întrebat despre dosar, șeful Gărzii Forestiere Cluj a refuzat să răspundă: „Nu mă hărțuiți!”.
Alin Golban: „Pădurile, în toți anii aceștia, au dispărut”
„Nu a fost deranjat atâția ani, dar în 2023 și-a dat seama că ar fi deranjat, că i-am adus prejudicii de imagine, așa invocă domnul Ștețco. Dar, în tot acest timp, noi am scris despre pădurile care au dispărut din Maramureș, că pagubele se văd din satelit. Sunt păduri rase. Nu am auzit de niciun prejudiciu să fi fost recuperat, un prejudiciu mare, vorbim de pădurile din Maramureș.
Domnul Ștețco, șeful Gărzii Forestiere, e deranjat că l-am făcut într-un articol «nemuritor în funcție», pentru că așa este. El, de când mă știu eu în presă, de 20 de ani, e acolo. Cu o pauză, a fost și secretar de stat în minister, apoi s-a întors pe funcție. E normal că l-am numit «nemuritor în funcție», că este de atâția ani, iar pădurile, în toți anii aceștia, au dispărut. Proprietarii care mi s-au plâns sunt disperați, nu mai știu ce să facă pentru a-și recupera daunele și așa am ajuns să ne judecăm”, a declarat Alin Golban, jurnalist Clujust, pentru monitorulcj.ro.
Istrate Ștețco cere 199.999 de lei de la Clujust și Diaspora Europeană Oficial
Acțiunea a fost formulată de Istrate Ștețco la Judecătoria Cluj-Napoca împotriva publicației Clujust, reprezentată de jurnalistul Alin Golban, și a paginii Diaspora Europeană Oficial. În cererea de chemare în judecată, Ștețco se prezintă drept inspector-șef al Gărzii Forestiere Cluj, instituție cu competență în județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Sălaj și Maramureș.
Pretențiile sunt consistente. Șeful Gărzii Forestiere solicită obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 199.999 de lei, cu titlu de daune pentru ceea ce descrie drept încălcarea drepturilor sale nepatrimoniale: reputația, imaginea, dreptul la viață privată și intimitate. Dar procesul nu se rezumă la bani.
Istrate Ștețco solicită instanței și ștergerea sau eliminarea articolelor și postărilor considerate defăimătoare, precum și obligarea pârâților să publice, pe cheltuiala lor, o eventuală hotărâre judecătorească favorabilă lui. În plus, cere plata cheltuielilor de judecată.
De la ce a pornit războiul dintre șeful Gărzii Forestiere și Clujust
Conflictul descris în dosar este mult mai vechi decât procesul. În propria cerere de chemare în judecată, Istrate Ștețco susține că, începând cu anul 2018, Clujust ar fi derulat ceea ce el numește o „campanie de presă” împotriva sa, prin publicarea unor materiale pe care le consideră defăimătoare. El acuză publicația de rea-credință și susține că articolele i-ar fi afectat imaginea și reputația.
Unul dintre materialele invocate în proces datează din 3 septembrie 2018 și relata despre o plângere penală formulată împotriva lui Ștețco de reprezentantul unui ocol silvic privat. Plângerea îl acuza atunci de abuz în serviciu și răspândirea bolilor la animale și plante. Acestea erau acuzațiile formulate în plângere, nu constatări definitive ale unei instanțe.
Clujust relata la vremea respectivă că reprezentantul Ocolului Silvic Silva Borșa îl acuza pe Ștețco că ar fi refuzat luarea unor măsuri pentru oprirea răspândirii dăunătorilor în pădure. Articolul original, disponibil și în prezent, reproduce pe larg poziția autorului plângerii.
Un alt articol indicat de Ștețco în acțiunea civilă a fost publicat în decembrie 2018 și avea în centru refuzul emiterii unui aviz suplimentar și problema marcării unor cioate dintr-un ocol silvic privat din Maramureș.
Dosarele penale invocate chiar de Istrate Ștețco
Un element important apare chiar în cererea de chemare în judecată: Ștețco arată că, în legătură cu acuzațiile respective, au existat două dosare penale.
Potrivit documentului depus de acesta, dosarul nr. 1555/P/2018, instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus, s-a finalizat cu o soluție de clasare. Plângerea împotriva soluției procurorului ar fi fost ulterior respinsă.
Ștețco menționează și dosarul penal nr. 100/P/2018, instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș, despre care arată, de asemenea, că s-a finalizat prin clasare. El invocă aceste soluții pentru a susține că articolele i-au afectat reputația, deși acuzațiile penale nu au dus la stabilirea răspunderii sale.
„Halucinant! Șeful Gărzii Forestiere Cluj s-a făcut poștă...”
Un alt articol care l-a determinat pe șeful Gărzii Forestiere să se adreseze instanței a fost publicat de Clujust în februarie 2023. Titlul materialului susținea că Ștețco ar fi ajuns „să facă pe factorul poștal” între două composesorate aflate într-un litigiu.
În acțiunea civilă, Ștețco reclamă atât titlul, cât și o serie de formulări folosite în material, pe care le consideră jignitoare și de natură să inducă publicului ideea că ar fi acționat ilegal sau în afara atribuțiilor sale.
Documentele anexate acțiunii arată că disputa jurnalistică privea un conflict complicat între două composesorate din Borșa și o suprafață de aproximativ 17.000 de hectare, cu litigii care ajunseseră inclusiv în fața instanțelor și în contextul unor proceduri la CEDO.
Ștețco: articolele i-au afectat imaginea și reputația
În fața instanței, șeful Gărzii Forestiere susține că materialele nu ar reprezenta doar critici jurnalistice legitime, ci ar depăși limitele libertății de exprimare.
Acesta invocă protecția oferită vieții private și reputației și susține că libertatea presei nu este absolută, argumentând că afirmațiile factuale trebuie să aibă o bază suficientă și să respecte obligațiile profesionale ale jurnalistului. În cerere sunt invocate inclusiv jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și raportul dintre articolul 8 al Convenției, privind viața privată, și articolul 10, privind libertatea de exprimare.
Ștețco afirmă că articolele i-ar fi produs un prejudiciu de imagine, i-ar fi afectat reputația publică și i-ar fi provocat suferință morală. Pe această bază își justifică solicitarea daunelor.
Aproape 200.000 de lei pentru prejudiciul reclamat
Suma înscrisă în cererea depusă la instanță este una precisă: 199.999 de lei. Ștețco susține că aceasta ar reprezenta o reparație proporțională cu prejudiciul moral pe care afirmă că l-a suferit în urma articolelor și postărilor publicate despre el.
În același timp, chiar documentele depuse în dosar arată că articolele contestate vizau activitatea lui Ștețco în calitate de conducător al unei instituții publice și controverse legate de exercitarea atribuțiilor sale.
Istrate Ștețco apare în continuare în documente publice recente drept inspector-șef al Gărzii Forestiere Cluj. O listă oficială a instituțiilor publice îl indică în această funcție, iar documente administrative din 2026 arată Garda Forestieră Cluj reprezentată de acesta.
„Nu mă hărțuiți!”
La termenul de judecată, Istrate Ștețco a fost prezent în fața instanței în procesul prin care solicită despăgubirile.
La ieșirea din sala de judecată, monitorulcj.ro a încercat să obțină de la șeful Gărzii Forestiere Cluj un punct de vedere cu privire la proces și la motivele pentru care solicită despăgubiri de la jurnalist.
Ștețco a refuzat să răspundă întrebărilor.
„Nu mă hărțuiți!”, a fost reacția acestuia.
Replica vine într-un proces în care chiar una dintre problemele pe care instanța trebuie să le tranșeze este limita dintre protecția reputației unei persoane și libertatea presei de a relata și critica activitatea unui funcționar public.
Până la pronunțarea unei hotărâri, susținerile formulate de Istrate Ștețco și cele publicate de jurnaliști reprezintă pozițiile părților aflate în litigiu, iar existența procesului nu stabilește, prin ea însăși, că articolele contestate au fost ilicite.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
