Actualitate

(P) Cluj și Sibiu, două piețe imobiliare care merg în direcții opuse în 2026

În iunie 2026, în județul Cluj s-au încheiat 2.234 de tranzacții imobiliare, față de 2.265 în iunie 2025.

Diferența este de 1,37%, adică o piață care își păstrează dimensiunea. În județul Sibiu, în aceeași lună, s-au înregistrat 936 de tranzacții, față de 739 cu un an înainte, o creștere de 26,66%. Cele două cifre descriu piețe aflate în etape diferite, nu una bună și una slabă.

Volumul rămâne, detașat, de partea Clujului

Comparația de ritm ascunde ordinul de mărime. Clujul face, într-o singură lună, de peste două ori volumul județului Sibiu. Structura este și ea mai echilibrată: din cele 2.234 de tranzacții clujene din iunie, 834 au fost terenuri și 663 unități individuale, adică apartamente și case. La Sibiu, din 936 de tranzacții, 393 au fost terenuri și 265 unități individuale.

Un alt indicator arată maturitatea pieței clujene: cele 1.146 de ipoteci înregistrate în iunie, față de 500 în județul Sibiu. Într-o piață cu atâtea achiziții finanțate bancar, fiecare tranzacție trece printr-o evaluare independentă, ceea ce ține prețurile mai aproape de realitate decât într-o piață dominată de plata integrală.

Prețul, principala diferență dintre cele două orașe

În iulie 2026, prețul mediu solicitat pentru apartamentele din Cluj a fost de 3.306 euro/mp, față de 3.314 euro/mp în iunie. Creșterea față de anul trecut, 5,34%. La Sibiu, prețul cerut în iulie era de 2.021 euro/mp, cu 8,56% peste nivelul de anul trecut, calculat pe luna iunie.

Distanța dintre cele două piețe rămâne consistentă: Clujul este cu 63,6% mai scump la prețul solicitat. Ritmul mai lent de creștere de la Cluj nu e un semn de slăbiciune, ci de piață care a ajuns aproape de plafonul pe care îl susțin veniturile locale. Sibiul crește mai repede procentual pentru că pornește de mult mai jos.

Salariile explică doar o parte din diferență

Salariul net mediu din județul Cluj era, în martie 2026, de 7.086 lei, cu 17,6% peste cel din județul Sibiu, de 6.025 lei. Ambele stau peste media națională de 5.938 lei.

Aici apare tensiunea reală a pieței clujene. Veniturile sunt cu 17,6% mai mari, prețul cerut este cu 63,6% mai mare. Diferența dintre cele două procente e efortul suplimentar pe care îl face un cumpărător clujean pentru aceeași suprafață. Nu e o problemă nouă și nu e specifică doar Clujului, dar la volumele de acolo se vede în date: cererea nu dispare, doar încetează să mai crească.

Ce se vede când un clujean se uită la alternative

Pentru cine lucrează la Cluj și nu depinde zilnic de birou, comparația cu județele vecine devine un exercițiu firesc. Prețul cerut la Sibiu, 2.021 euro/mp în iulie 2026, se află sub media națională de 2.031 euro/mp și la o distanță considerabilă de nivelul clujean. Cine caută apartamente de două camere în Sibiu pornește, la aceeași sumă, de la o suprafață sensibil mai mare decât în Cluj.

Există și partea cealaltă, care se pierde ușor în comparațiile de preț. Piața sibiană e mai mică: 936 de tranzacții pe lună față de 2.234. Într-o piață mai puțin adâncă, o proprietate poate sta mai mult până la vânzare, iar marja de negociere se poate lărgi în perioade slabe. Pentru cine nu vrea să decidă din prima, varianta intermediară e testarea orașului cu chirie, iar oferta de apartamente de închiriat în Sibiu e punctul obișnuit de plecare pentru asta.

Clujul rămâne polul economic al Transilvaniei, cu salarii mai mari, cu o piață a muncii mai adâncă și cu o piață imobiliară de câteva ori mai lichidă. Nimic din datele de mai sus nu sugerează altceva. Ce arată cifrele este că avansul de preț de acolo se apropie de limita veniturilor, în timp ce alte orașe din regiune încă au spațiu de creștere.

Ce urmărim până la finalul anului

La Cluj, întrebarea e dacă minusul de 1,37% din iunie rămâne o oscilație sau devine tendință pe mai multe luni. La Sibiu, dacă palierul din mai și iunie, 956 și respectiv 936 de tranzacții, se menține până în decembrie. Semestrul întâi s-a încheiat acolo cu 4.430 de tranzacții, cu 15,8% peste prima jumătate a lui 2025.

Răspunsul vine din rapoartele lunare ANCPI, nu din impresii.