Actualitate
Someșul între plajă și industrie: cum revine râul în viața fostei zone industriale (P)
Râul Someș este unul dintre reperele care au însoțit dezvoltarea Clujului, iar rolul său s-a schimbat odată cu orașul.
A fost resursă, parte din infrastructura urbană, vecin al zonelor industriale, dar și loc de socializare și relaxare. Dacă urmărim cursul Someșului prin Cluj, descoperim mai multe feluri în care orașul a trăit în apropierea apei. De la malurile folosite pentru agrement în Grigorescu, până la fostele platforme industriale din nord, fiecare zonă spune o altă poveste despre relația dintre râu și locuitorii orașului.
În timp ce în unele zone râul a rămas aproape de viața de zi cu zi, în altele, dezvoltarea orașului l-a împins, pentru câteva decenii, într-un plan secund. Un contrast interesant îl oferă două părți diferite ale Clujului: cartierul Grigorescu și fostul areal industrial din nordul și nord-estul orașului. În Grigorescu, generații de clujeni au folosit și continuă să folosească malurile Someșului pentru petrecerea timpului liber. O arată atât poveștile celor care au crescut în cartier, cât și fotografiile din a doua jumătate a secolului trecut, în care vedem oameni la plajă sau la scăldat, bucurându-se de un adevărat „ștrand” urban și de o relație directă cu apa, chiar în interiorul orașului. Obiceiurile s-au transformat, dar apropierea de râu a rămas. Plaja Grigorescu continuă să fie și astăzi un spațiu activ, folosit pentru plimbări, mișcare în aer liber, întâlniri sau evenimente culturale. Someșul nu este aici doar un element de peisaj, ci face parte din viața cotidiană a cartierului.
Câțiva kilometri mai departe, relația cu același râu arăta însă diferit. În secolul XX, nordul și nord-estul Clujului au devenit una dintre principalele zone industriale ale orașului. În apropierea Someșului funcționau fabrici precum Clujana, Armătura sau Carbochim, aceasta din urmă fiind înființată în 1949. Peisajul era definit de hale, depozite, infrastructură feroviară și platforme industriale cu acces controlat. Someșul era aproape, dar malurile sale nu aveau aici rolul de spațiu public sau de promenadă pe care îl întâlnim în alte zone ale orașului. Dacă în Grigorescu râul era asociat cu plaja și timpul liber, aici viața de zi cu zi gravita mai degrabă în jurul fabricilor. Pentru câteva decenii, această parte a Clujului a stat, într-un fel, cu spatele la Someș. Între oraș și apă se aflau marile platforme industriale, iar accesul la mal era fragmentat. După 1989, odată cu restrângerea treptată a activității industriale, situația nu s-a schimbat peste noapte. Au rămas parcelele mari, halele și limitele fostelor incinte, iar reconectarea zonei cu râul avea să înceapă mult mai târziu.
Someșul industrial își schimbă cursul spre oameni
În ultimele două decenii, Someșul începe să capete un alt rol în dezvoltarea orașului. Malurile sunt redescoperite ca spații publice și trasee de legătură între cartiere, iar amenajările realizate dinspre Grigorescu și zona centrală au continuat spre Parcul Feroviarilor și Parcul Armătura. Următorul pas în această transformare este și reconversia fostei platforme Carbochim prin proiectul RIVUS. Reconversia fostei platforme a început, de fapt, cu relocarea activității industriale. O investiție de 7 milioane de euro a companiei IULIUS a fost direcționată către mutarea și retehnologizarea fabricii Carbochim, care își continuă activitatea într-o unitate modernizată.
Astfel, una dintre schimbările importante aduse de RIVUS nu ține doar de ceea ce va apărea pe fostul teren industrial, ci și de modul în care acesta se va deschide către Someș. 14 hectare de teren subutilizat care ajungea până aproape de apă este acum în plină schimbare. RIVUS include peste 52.000 mp de spații verzi amenajate, cu 700 de arbori maturi și 100.000 plante decorative, și propune conectarea cu Someșul și cu sistemul verde format de Parcul Armătura și Parcul Feroviarilor. Malul adiacent proiectului devine accesibil, iar proiectul va fi orientat către râu prin zone pietonale, velo, de petrecere a timpului liber. Sunt prevăzute, de asemenea, două pasarele pietonale peste Someș și un nou pod rutier care va include infrastructură pentru pietoni și biciclete. O parte din istoria industrială a locului va fi păstrată și integrată în noul proiect. Două dintre clădirile reprezentative ale fostei platforme - Hala cu Arcade și clădirea administrativă cu fațada din cărămidă roșie - vor fi reconvertite și reintroduse în circuitul cultural și public. RIVUS va avea cea mai mare suprafață închiriabilă de retail din România, de 142.000 mp, iar aproximativ 80% din aceasta este deja închiriată, cu branduri, concepte educaționale și de entertainment, servicii și facilități de lifestyle, unele în premieră națională și regională.
Este o schimbare interesantă dacă o privim în perspectiva ultimilor 70 de ani. În anii industrializării, dezvoltarea acestei părți a Clujului a ajuns până la Someș, dar nu a avut ca obiectiv apropierea oamenilor de apă. Astăzi, aceeași zonă trece prin procesul invers: râul intră din nou în prim-planul modului în care este gândit locul. Nu este o relație complet nouă pentru Cluj. Grigorescu, Parcul Central sau zonele de promenadă de pe Someș arată că orașul a știut și în trecut să trăiască aproape de apă. Este însă una nouă pentru această bucată din fostul Cluj industrial. După câteva decenii în care Someșul a fost mai degrabă vecinul fabricilor, râul devine din nou parte din oraș.
CITEȘTE ȘI:
