Actualitate

Cum vede presa internațională demisia premierului Boc

<p>Presa internaţională de luni este unanimă în a releva că premierul român Emil Boc şi-a anunţat decizia de a renunţa la mandatul său şi al Guvernului, într-un discurs după şedinţa de guvern, în contextul protestelor sociale ce durează de mai multe săptămâni împotriva măsurilor de austeritate ale Executivului.</p>

Potrivit Financial Times, Boc a demisionat luni, după săptămâni de proteste la nivel naţional împotriva măsurilor de austeritate şi înainte de alegerile parlamentare ce urmează să fie organizate la sfârşitul acestui an.

FT aminteşte că Boc a pus în aplicare reduceri ale salariilor bugetarilor cu 25% şi a crescut impozitul pe vânzări, pentru a finaliza un acord de ajutor de 20 de miliarde de euro (26 miliarde dolari) cu FMI şi a stimula economia, după o recesiune profundă şi dureroasă.

FT relevă că mii de români au înfruntat temperaturile scăzute în ultima lună pentru a protesta împotriva lui Boc şi a aliatului său, preşedintele Traian Băsescu.

Partidul său de centru, PDL, are mai puţin de 20% în sondajele de opinie, în contextul alegerilor parlamentare de la sfârşitul acestui an.

„Demisia lui Boc nu înseamnă că va fi neapărat un efect de domino. Dar ceilalţi miniştri vor trebui să ia propriile decizii dacă vor pleca sau rezista până la alegerile din toamnă”, a declarat comentatorul Mircea Marian, citat de FT.

Potrivit CNN, Boc a demisionat după săptămâni de proteste publice împotriva măsurilor de austeritate şi în urma a cel puţin 34 de decese cauzate de vremea rece.

Postul aminteşte că anunţându-şi demisia la televizor, Boc a afirmat că nu este genul de persoană care să se agaţe de Putere şi că este timpul să se facă loc altui Guvern. El a recunoscut că s-au făcut greşeli, dar a spus că este sigur că România are un viitor.

Boc pare să fi pierdut sprijinul propriului partid, PDL, în contextul în care membri de rang înalt au vorbit săptămâna trecută despre nevoia de schimbare.

Prin lege, preşedintele Traian Băsescu trebuie să desemneze un nou premier din cadrul partidului care a câştigat ultimele alegeri, dar niciun partid nu a apărut ca având o majoritate, astfel că trebuie să găsească un candidat aprobat de toate partidele. Băsescu l-a numit pe ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, drept premier interimar. Preşedintele va începe consultări cu partidele politice luni seara.

În timp ce reformele au stabilizat economia, ele au înfuriat românii, relatează Monsters and Critics. Spunând ca s-au săturat să strângă cureaua, mii de oameni au început demonstraţii zilnice împotriva Guvernului, cu începere din 13 ianuarie.

Analiştii spun că demisia lui Boc are drept scop restabilirea încrederii alegătorilor înainte de alegerile parlamentare, aşteptate la sfârşitul anului 2012. Un tehnocrat ar putea conduce Guvernul până atunci, au spus ei.

Voice of America relevă, la rândul său, că anunţul lui Boc urmează după protestele a mii de români care au înfruntat temperaturi reci luna trecută pentru a-şi exprima furia faţă de reducerile de cheltuieli operate de Guvern şi alte măsuri de austeritate.

Washington Post, care preia Associated Press, subliniază că Boc a anunţat demisia sa şi a Guvernului său, spunând că vrea să protejeze stabilitatea ţării. El a vrut să uşureze situaţia socială, referindu-se la săptămânile de proteste din România faţă de măsurile de austeritate pe care le-a introdus în 2010.

Boc, care a devenit premier în 2008, le-a cerut politicienilor rivali să dea dovadă de maturitate şi să voteze rapid un nou Guvern. El şi-a apărat realizările, spunând că a luat decizii dificile gândindu-se la viitorul României.

În ianuarie, românii au organizat săptămâni de proteste pentru a-şi exprima furia faţă de clientelism şi percepţia că Guvernul nu este interesat de problemele oamenilor obişnuiţi din ţara ce numără 22 milioane de locuitori. Ei au protestat împotriva standardelor scăzute de trai, corupţiei larg răspândite şi aprobării unor legi fără o dezbatere parlamentară.

Corespondentul Le Monde la Bucureşti relevă că zvonurile au fost în creştere de la mijlocul lunii ianuarie, când românii „indignaţi” au luat cu asalt Piaţa Universităţii din Bucureşti pentru a cere demisia Guvernului de centru-dreapta condus de premierul şi preşedintele PDL, Emil Boc.

Ziarul precizează că, de la începutul crizei economice în 2008, Guvernul Boc a impus politicile de austeritate cele mai dure ale UE.

Mişcarea spontană a furiei, foarte mediatizată, s-a răspândit rapid în întreaga ţară. Reacţia Guvernului s-a dovedit foarte inadecvată, Boc preferând să ignore protestatarii înainte de a adopta demersuri infime, mai mult simbolice decât reale.

În cadrul propriului partid, poziţia lui Boc părea de nesusţinut, mai multe voci importante ale democrat-liberalilor îndrăznind să menţioneze demisia de câteva zile.

Şi ziarul Liberation notează că Boc şi-a anunţat demisia, a sa şi a Guvernului său, după mai multe săptămâni de contestare populară. Ziarul precizează că anunţul survine încheierii misiunii FMI şi UE care a dat note bune reformelor făcute de Guvernul Boc în ultimele luni.

L'Express anunţă demisia Guvernului pe fondul nemulţumirii sociale. Aplaudat de FMI şi Bruxelles pentru reformele sale economice, dar confruntat cu un val de „ajuns la limită” al populaţiei în faţa austerităţii, premierul Boc şi-a prezentat luni demisia şi a Guvernului său de centru-dreapta.

Potrivit site-ului francetv.fr, Boc a aruncat prosopul, prin anunţul demisiei.

Portalul Osservatorio sui Balcani e Caucaso subliniază că Guvernul de la Bucureşti a căzut după săptămâni de proteste în piaţă, declanşate de încercarea de reformare a Sănătăţii şi de reducerile salariale operate în sectorul bugetar. Proiectul de lege privind modificarea sistemului de sănătate a fost picătura care a umplut paharul şi care a redeschis dezbaterea pe această temă, privind corupţia extinsă, structurile distruse şi plecarea medicilor şi asistentelor medicale la muncă în străinătate.

Portalul aminteşte că România are trista întâietate de a sta cel mai rău dintre ţările UE în ceea ce priveşte cheltuielile publice destinate sectorului de sănătate naţional.