Greva de avertisment a vizat 1.500 de primării din România, unde aproximativ 20.000 de angajați au întrerupt lucrul, nemulțumiți de reforma administrației. La Adunarea Generală a Asociației Comunelor, președintele Emil Drăghici a spus că edilii au venit cu „81 de puncte” și a acuzat că autonomia locală este „zdrobită”.

Deficitul bugetar în 2025 a fost de 7,65%, în ușoară scădere față de estimările anterioare. În același timp, avansul economic pentru anul 2026 este estimat la doar 1% din PIB.

Clujul rămâne județul cu cel mai mare număr de salariați, dar pierde în fața Timișoarei la capitolul câștigului salarial net.

Sectorul cultural a resimțit din plin măsurile de austeritate impuse de Guvernul Bolojan. „Cultura creează locuri de muncă, vectorizează investițiile pe termen lung”, susține ministrul Demeter Andras, în mesajul adresat de Ziua Culturii Naționale, în contextul în care veniturile lunare ale lucrătorilor din sectorul cultural sunt cu aproape 9% mai mici decât venitul mediu național.

Salariul mediu net în Cluj este al doilea cel mai mare din țară. Județul este foarte aproape să egeleze Capitala în ceea ce privește lefurile angajaților.

În pofida unor progrese importante, economia României a avut o evoluție nesustenabilă. Consiliul Fiscal avertizează că, în lipsa unei corecții bugetare, statul poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave.

Deputatul Remus Lăpușan atrage atenția asupra decalajului tot mai mare dintre salariul minim pe economie și costul real al vieții. „Veniturile actuale nu mai acoperă necesarul de bază al unei persoane care muncește cu normă întreagă”, spune social-democratul clujean.

Venituri amețitoare ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii: judecătorii și procurorii care se opun tăierii pensiilor speciale din justiție încasează anual 9,5 milioane de lei.