Sectorul cultural a resimțit din plin măsurile de austeritate impuse de Guvernul Bolojan. „Cultura creează locuri de muncă, vectorizează investițiile pe termen lung”, susține ministrul Demeter Andras, în mesajul adresat de Ziua Culturii Naționale, în contextul în care veniturile lunare ale lucrătorilor din sectorul cultural sunt cu aproape 9% mai mici decât venitul mediu național.
Salariul mediu net în Cluj este al doilea cel mai mare din țară. Județul este foarte aproape să egeleze Capitala în ceea ce privește lefurile angajaților.
În pofida unor progrese importante, economia României a avut o evoluție nesustenabilă. Consiliul Fiscal avertizează că, în lipsa unei corecții bugetare, statul poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave.
Deputatul Remus Lăpușan atrage atenția asupra decalajului tot mai mare dintre salariul minim pe economie și costul real al vieții. „Veniturile actuale nu mai acoperă necesarul de bază al unei persoane care muncește cu normă întreagă”, spune social-democratul clujean.
Venituri amețitoare ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii: judecătorii și procurorii care se opun tăierii pensiilor speciale din justiție încasează anual 9,5 milioane de lei.
Lucrătorii din sectorul cultural românesc muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână, însă nu își pot acoperi necesitățile din veniturile realizate. „Scorul mediu de well-being este de 49,5, sub media europeană de 64”, arată studiul realizat de Centrul Cultural Clujean, situație în care peste 65% sunt dispuși să-și schimbe domeniul de activitate.
Profesorii clujeni se regăsesc în topul veniturilor obținute din meditații. Anul trecut, mentoratul în educație a rotunjit veniturile cadrelor didactice din Cluj cu 19,6 milioane de lei.
