Guvernul și-a asumat, marți, răspunderea în Parlament pe reforma pensiilor magistraților. „Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme, la 48 - 50 de ani şi nicăieri într-o ţară civilizată nu există o pensie cât ultimul salariu sau mai mare”, a spus premierul Ilie Bolojan. Proiectul poate fi însă atacat la CCR.
Guvernul își va angaja răspunderea în Parlament, marți după-amiaza, pe reforma pensiilor magistraţilor, care crește vârsta de pensionare a magistraților și stabilește cuantumul pensiei la 70% din ultimul salariu net.
Numărul beneficiarilor de pensii speciale continuă să crească, astfel că, în octombrie, România avea 11.786 de persoane care beneficiau de pensii de serviciu. Cei mai mulți dintre aceștia sunt foști magistrați.
Guvernul s-a reunit, vineri, în ședință extraordinară, pentru a adopta proiectul de modificare a pensiilor magistraților și rectificarea de buget. „Anii de contribuție trebuie să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii”, spune premierul Ilie Bolojan.
Vineri este ultima zi din termenul fixat de Comisia Europeană pentru adoptarea modificărilor la pensiile speciale. Mai multe jaloane restante din PNRR pot costa România 800 de milioane de euro.
România trebuie să îndeplinească jaloanele-cheie din PNRR în 72 de ore, altfel riscă să piardă sute de milioane de euro. Comisia Europeană așteaptă deciziile Guvernului până pe 28 noiembrie.
Premierul Ilie Bolojan a confirmat, miercuri, că proiectul de lege privind pensiile magistraților se găsește pe circuitul de avizare. Coaliția a ajuns la un consens: pensia magistraților va fi de 70% din ultimul salariu net, iar perioada de tranziție către vârsta de pensionare de 65 de ani a fost majorată de la 10 la 15 ani.
