Dorința PSD-alde de a-l schimba pe guvernatorul BNR și a aduce în locul acestuia un om de „tip nou", obedient, pentru a putea astfel, prin implicarea politicului în evoluția cursului și a dobânzilor, să acopere golurile dintr-un buget pe 2019 care nici până în prezent nu și-a găsit forma, a iritat mediul financiar.

Robor consemnează un nou maxim, după ce în decurs de un an ratele celor care au credite în lei au crescut cu sume chiar de ordinul sutelor de lei din cauza majorărilor succesive.

Indicele ROBOR la 3 luni, folosit la calculul costului creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a început săptămâna pe creștere.

Perioada analizată a fost una din cele mai nefaste din istoria raportului euro/leu, acesta înregistrând trei recorduri consecutive – 4,6722 lei, 4,6764 lei și 4,6782 lei, pregătind astfel atingerea pragului psihologic de 4,7 lei.

A doua săptămână din ianuarie a debutat cu o ușoară apreciere a leului față de euro dar și cu continuarea procesului de scădere a indicilor ROBOR, ca efect al introducerii „taxei pe lăcomie".

Redeschiderea pieței după minivacanța de Crăciun a readus leul pe o pantă ușor descendentă față de principalele valute, evoluții asemănătoare având și alte monede din regiune, în timp ce indicii ROBOR au stagnat.

Evoluția leului din perioada analizată a fost una mai sinuoasă decât în alte săptămâni, care a fost influențată, în special, de nivelul plasamentelor în moneda americană, care atrage tot mai mulți investitori.

Noua criză politică declanșată de președintele Iohannis, care a refuzat două nominalizări pentru cabinetul Dăncilă II nu a avut efecte vizibile asupra pieței valutare.