Investițiile străine au scăzut de la 5,7 miliarde euro la 2,1 miliarde, în timp ce datoria externă a României a depășit pragul de 238 de miliarde de euro. În primele opt luni din an, deficitul de cont curent a continuat să se adâncească.

FMI anticipează că economia României va intra în recesiune în acest an. Perspectivele economice sunt ajustate puternic de Fondul Monetar Internațional, care se așteaptă la un avans modest al PIB-ului, dublat de o inflație și șomaj în creștere.

Reforma companiilor publice și restructurarea aparatului de stat nu mai pot fi amânate, în condițiile în care pierderile și subvențiile acestora însumează aproape 19 miliarde de lei anual, avertizează experții. „Cel mai puternic semnal pe care noul guvern îl poate transmite: că austeritatea începe cu statul”, spune economistul Adrian Negrescu.

Economia României a scăzut în primele șase luni din 2026 și a stagnat în trimestrul II.

18 dintre cele mai rapide 20 de zone metropolitane cu cea mai mare creștere economică din Europa se află în Europa Centrală și de Est. Cluj-Napoca deschide clasamentul european, cu o creștere spectaculoasă a PIB-ului de 144%, peste capitale europene precum Vilnius, Praga, Varșovia sau Budapesta.

Programul de guvernare propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan include creșterea finanțării pentru Educație la 6% din PIB, iar cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare către minimum 1%.

Încrederea în economie scade puternic, în paralel cu așteptări privind o inflație ridicată combinată cu stagnare economică. S-au înrăutățit și anticipațiile de evoluție a cursului de schimb: euro poate ajunge la 5,36 lei, avertizează economiștii.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) se așteaptă la un declin pentru economia Românească în acest anu și la o creștere în 2027 și a avertizat că riscurile de evoluție negativă persistă.