Numărul vârstnicilor care locuiesc în orașele României este în creștere. În 2018 a depășit 1 milion, cu 51% mai mult decât în urmă cu 20 de ani.

România ar putea pierde 40% din populație, în special cea activă, în scenariul în care migrația intra-UE s-ar dubla. Asta arată cel mai recent raport al Comisiei Europene.

Cercetătorii UBB au analizat funcția socială a unor mari tranzacții cu terenuri din perspectiva securității alimentare.

România va suferi, până în anul 2050, cea mai mare scădere a populației din întreaga lume. Vom fi mai puțini cu circa 4.39 milioane de persoane, conform Population Reference Bureau (PRB), o organizație americană nonprofit specializată în statistici privind mediul, sănătatea și populația mondială.

România, în anul Centenarului, se confruntă cu cel mai mare dezastru demografic de până acum. Datele arată că în fiecare oră populaţia scade cu 5 români, iar unde nu scade, pleacă, deoarece suntem pe locul doi la migraţie. În acest condiţii se pune întrebarea cine va fi aici peste alţi 100 de ani.

Până când ne vom maturiza (ca stat, țară, națiune), până când vom identifica și aplica (popor și conducători) un model propriu de existență și creștere, rămâne să ne luăm după alții și să ne comparăm cu ei. Și să fim serioși, n-am fost niciodată nici foarte inventivi, nici foarte consecvenți, nici (tot timpul) foarte norocoși (în istorie) în a găsi cele mai bune căi și cele mai bune modele de coexistență.

Populaţia României va ajunge, în cel mult 30 de ani, la nivelul anului 1950, iar în 2100 vom fi mai putini cu şapte milioane şi jumătate, arată un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care prevede un viitor sumbru al ţării noastre, inclusă în topul 10 al statelor al căror număr de locuitori va scădea cu peste 15%.

În 10 ani, schimbările în materie de preferinţă a românilor pentru zona de reşedinţă au evoluat enorm. Chiar şi ordinea primelor 10 oraşe ale ţării după numărul de locuitori s-a schimbat. Datele au ca sursă Institutul Naţional de Statistică.