Teoria marxistă și textele lui Engels revin în actualitate, la UBB. Un grup de studenți vrea să „aprofundeze” lucrările fondatorilor socialismului științific, însă nu oricum: demersul, desfășurat în spațiile universității clujene este susținut de o organizație politică, ce militează pentru „construcția unei organizații politice socialiste revoluționare și internaționaliste”.
UMF Cluj a început construcția celui mai mare Centru integrat de simulare și cercetare medicală din Sud-Estul Europei, cu o valoare totală de peste 50 de milioane de euro. Proiectul este dedicat dezvoltării cercetării medicale și pregătirii profesionale la standarde internaționale.
Nivelul redus de alfabetizare, abandonul școlar și un nivel scăzut al gândirii critice vulnerabilizează societatea în fața dezinformărilor și manipulării. Tema analfabetismului din România se regăsește printre subiectele prioritare ale Strategiei de apărare națională.
Doar 55 de oameni din lume au paraplegie spastică ereditară de tipul 52, o boală neurodegenerativă extrem de rară, iar Irina, o fetiță de doar 1 an din Cluj-Napoca este unul dintre cazuri și singura din România care suferă de această boală.
În perioada 17-18 octombrie 2025, are loc cea de-a treia ediție a „International Conference for the Study of the Novel”, un eveniment dedicat studiului ficțiunii populare și a funcțiilor sale ideologice în România și dincolo de granițele țării.
La deschiderea noului an universitar, rectorul interimar al UBB, Adrian Petrușel, a transmis un mesaj de încurajare pentru studenți și a arătat că Universitatea Babeș-Bolyai va continua să investească în direcțiile strategice de dezvoltare pentru a susține educația și cercetarea.
În condițiile în care un sistem produce spre 50% analfabetism funcţional, atunci educația este în pericol, iar problema reprezintă un risc de securitate naţională. „Dacă nu suntem atenţi, ţara va deveni o civilizaţie eşuată”, avertizează ministrul Educației, clujeanul Daniel David.
Un studiu științific condus de geologul Liviu Giosan, cercetător asociat al Institutului STAR-UBB, contestă teoriile existente referitoare la originile primei civilizații urbane care a apărut în Mesopotamia cu peste 5.000 de ani în urmă. Noua abordare arată că factorii care au contribuit la apariția primei civilizații sumeriene nu țin de schimbările climatice.
