monitorulcj.ro Menu

Ştiri din Transilvania

Istoria Mocăniței, românilor și coloniștilor, într-o carte document

Istoria Văii Râului sau Valea Vaserului din Munții Maramureșului, cum e cunoscută în țară și străinătate pentru peisajul sălbatic și trenul Mocănița, a fost pusă în paginile unei cărți document care relevă importanța comunității românești, dar și a coloniștilor țipțeri de-a lungul secolelor în acest loc în care turismul a devenit azi o componentă economică importantă.

Sursa foto: facebook.com/MocanitaSteamTrain

Autorul cărții „Istorie și tradiție pe Valea Râului ( Vaser)”, Ștefan Andreica, salariat al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației, sectorul Vișeu de Sus, a declarat luni că lucrarea sa a fost inspirată din respectul pentru tradiția locului și din dorința de a salva de la uitare un trecut care azi a reașezat orașul Vișeu de Sus și Valea Vaserului într-un top al turismului național și internațional.

„Cel mai probabil, susțin izvoarele istorice, Valea Râului, acum cunoscută sub numele de Valea Vaserului, a fost cartografiată în căutarea de minereuri, prin 1211, de către cavalerii teutoni. Acesta pare a fi primul an de referință în care se vorbește despre Vișeu, despre Valea Râului, iar mult mai târziu prin 1453, Iancu de Hunedoara emite o diplomă prin care arată că localnicii devin prin donație proprietarii acestor locuri, iar pe la 1800, țipțerii sunt aduși de administrația imperiului austriac să colonizeze zona și aleg să se stabilească de-a lungul Văii Râului, într-un așa numit cartier care și azi e cunoscut sub numele de țipțeri. Colonizarea a fost făcută de germano-austrieci pentru a exploata bogățiile pădurilor, îndeosebi lemnul, dezvoltând o întreagă industrie forestieră în zonă”, a spus Ștefan Andreica.

Autorul lucrării arată că denumirea de „Valea Vaserului” a fost dată de coloniști și semnifică numele vechi românesc de „Valea Râului”.

„Localnicii aveau o vorbă când mergeau pe ceea ce azi știm de Vaser: mergem pe Valea Râului, spuneau ei. Asta era și este de fapt adevăratul nume al Vaserului, de Valea Râului. Folosit sute de ani, numele de Valea Vaserului s-a așezat în memoria locului fiind păstrat până azi. Partea inedită a documentării mi-a fost prilejuită de arhivele statului din Cluj-Napoca și arhiva Direcției Silvice Maramureș unde am descoperit că nobilii din zonă au fost posesorii a peste 19.000 ha de pădure sub formă composesorală pe baza unor acte de vânzare-cumpărare. E un document rar care demonstrează că românii acelor vremuri au fost primii proprietari ca ulterior pădurea să fie folosită de noii coloniști”, a mai precizat Ștefan Andreica.

Cunoscutul defileu al Văii Vaserului, odinioară exploatație forestieră însemnată unde s-a practicat și plutăritul, a fost și terenul de luptă al armatelor în cele două războaie mondiale, locul păstrând numeroase artefacte care arată trecerea războiului prin aceste locuri, acum căutate de turiști.

Un capitol special al cărții este dedicat notelor de călătorie apărute în presa vremii în ziarele românești și străine, iar cele peste 150 de fotografii, majoritatea alb-negru, arată Valea Vaserului ca loc de relaxare, vânătoare și plăcere de a petrece în sânul naturii.


Etichete: mocanita