monitorulcj.ro Menu

Sport

Orientarist într-un Oraş Sportiv European

Sportivii de la orientare s-au bucurat de acordarea oficială a titlului de Oraş Sportiv European municipiului Cluj-Napoca şi totodată de intenţia Primăriei de a candida în 2021 la titlul de Capitală Europeană a Sportului.

Cu această oficializare s-a împlinit visul vechi al orientariştilor, fiindcă în această ramură sportivă deja din anii `70, Clujul nu numai că a fost oraş sportiv, dar neoficial, a fost capitala ţării în 2015, tot neoficial, capitală europeană (la noi s-a organizat Campionatul European de Orientare pentru Juniori), iar începând din anii `90, în fiecare an, pentru câteva zile devine şi capitala lumii (când se adună la Cluj sute de orientarişti din toată lumea pentru a participa la o competiţie de renume mondială).

Deja din anii `60-`70 orientariştii clujeni au fost motorul dezvoltării acestui sport în România, nu numai prin rezultatele sportivilor, dar în primul rând, datorită nivelului ridicat al concursurilor organizate (Busola de Aur, Cupa Clujului etc.). Diferenţa de nivel faţă de Finalale de Campionat Naţional organizate de Bucureşti, în anii `80 a devenit atât de grăitoare, încât şi presa centrală sportivă – în ciuda cenzurii severe a acelor vremuri –, a fost nevoită să o trateze. („Greşeli grave de organizare la Campionatele Naţionale de Orientare Turistică” SPORTUL 17.09.1982)

Oameni sufletişti din diferite grupuri sociale

Atingerea nivelului de capitala sportului în această ramură sportivă a fost rezultatul muncii de mai multe decenii al unui grup de oameni sufletişti adunaţi din diferite grupuri sociale: muncitori, profesori, ingineri etc. De ei s-au ataşat sportivi din alte ramuri sportive, aducând cu ei experienţa acumulată. De exemplu: Zoltán Székely campion naţional la patinaj viteză, sau Cristina Friedmann (Simon) dela canotaj (în acele vremuri a existat şi această ramură de sport la Cluj). Ambii au devenit mai târziu maeştrii ai sportului la orientare. Alţii au trecut la orientare părăsind scrima, alpinismul sau halterele.

Conform specificului acestui sport, baza dezvoltării o constituie harta de calitate (precisă, competă, detailată). Deoarece pe lista activităţilor ce pot fi plătite de organele sportive, lucrările de cartare/reambulare nu figurează, hărţile celor cca. 100 de km pătraţi pădure din împrejurimile Clujului au fost realizate prin zeci de mii de ore muncă voluntară.

Prea puţini bani pentru acest sport

Pe de altă parte, salariul antrenorilor a fost derizoriu, iar premiile acordate sportivilor pentru performanţe deosebite nu au fost deloc mobilizatoare, mai mult descurajante (Pentru câştigarea Campionatului Mondial de Juniori în 1996, sportiva Enikő Gáll a primit de la A.S. Clujana 300 de lei, iar antrenorul ei 50). În anii `80-`90 o echipă de fotbal din campionatul judeţean a primit lunar mai mulţi bani decât o secţie de orientare cu mulţi campioni naţionali în tot anul.

”Am înşirat aceste inegalităţi pentru a scoate în evidenţă că obţinerea titlului de capitală sportivă la orientare a fost rezultatul unei munci indelungate, plină de abnegaţie şi deloc rentabile financiar. Din cauza creşterii costurilor de participare şi de organizare, menţinerea titlului devine şi mai grea” a declarat László F.  Csaba, reprezentant al Societăţii Pro Orientare.

Datorită nivelului ridicat al pregătirii sportivilor la categoriile de copii şi juniori la Clubul Sportiv TRANSILVA, în prezent orientariştii clujeni reprezintă scheletul lotului naţional de juniori. Menţinerea acestui nivel de performanţă este posibilă însă numai prin participare la un număr cât mai mare de competiţii internaţionale, ceea ce reclamă mulţi, foarte mulţi bani.

Munca susţinută şi sacrificiul financiar al părinţilor sportivilor au adus roadele. Sportivii de la TRANSILVA au obţinut rezultate deosebite atât în campionatul naţional cât şi în campionatul Ţărilor din Sud-Estul Europei (fostul Campionat Balcanic), iar în ultimii ani chiar şi la Campionatul European de Juniori.

”Numai în categoriile de copii şi juniori sau obţinut anual în medie 17 titluri de campion naţional şi 4 titluri de campion balcanic,

la Campionatul  European de Juniori: 2 locuri VI în 2015, locul III în 2016, ne mai amintind de zeci de titluri şi locuri pe podium obţinute de sportivii celor patru asociaţii sportive din Cluj, în categoriile de seniori”, a mai declarat László F.  Csaba.

La nivelul sportului de masă, participarea anuală a mai multor sute de elevi la ciclul de concurs „Orientare pentru Toţi” – organizat (începând din 1992) de Societatea Pro Orientare – multiplică succesele sportului clujean.

Efecte benefice asupra sănătăţii

Toate acestea se completează cu efectul benefic asupra sănătăţii a activităţii fizice şi intelectuale, în aerul curat al pădurilor şi parcurilor, conform specificului acestui sport.

“Nu cunosc care din celelalte ramuri sportive din Cluj se pot mândri cu asemenea rezultate. Nu ştiu care primeşte mai puţin sprijin financiar decât orientarea. Am o bănuială că Primăria nici nu cunoaşte aceste rezultate şi nu le-a folosit în demersurile pentru obţinerea titlului de Oraş Sportiv European. Distincţia a fost acordată în primul rând datorită bazelor sportive minunate realizate în ultimii ani.

Pentru obţinerea în 2021 a titlului de Capitala Europeană a Sportului va fi nevoie însă şi de rezultate sportive, şi astfel şi de cele ale orientariştilor clujeni, de renumele europeană ale acestora.

Sperăm că această creştere a importanţei se va concretiza şi în sprijinul financiar acordat orientării sportive în următorii ani”, a concluzionat László F. Csaba, reprezentant al Societăţii Pro Orientare.