monitorulcj.ro Menu

Rodion din Aşchileu: strălucirea şi decăderea unui geniu al muzicii electronice româneşti - FOTO şi VIDEO

A creat un stil muzical nou, a strălucit în perioada comunistă şi este subiectul unui film documentar, dar cu toate acestea acum trăieşte modest într-o casă în Aşchileu, împreună cu câteva găini şi un câine. Va reuşi să renască din propria cenuşă?

Rodion Ladislau Roşca

Într-o perioadă în care în ţara noastră nu se ştia aproape nimic despre muzica rock, clujeanul Rodion Ladislau Roşca a creat un hibrid între muzica electronică, psihedelică şi rock progressive. Era renumit la începutul anilor ’80 şi pentru faptul că îşi înregistra propriile compoziţii pe aparatură rudimentară.    

În timp ce tinerii din perioada comunistă ştiau doar de Iris, Compact, Semnal M sau Holograf, în Cluj, Rodion Ladislau Roşca sau Rodion cum îi spun toţi cei care îl cunosc, îşi crea propriul sound, total diferit de ceea ce se crea în studiourile vremii. Compoziţiile lui nu semănau cu nimic din ce se cânta în România. În piesele pe care le cânta cu trupa lui din anii ’80, Rodion G.A., el a utilizat, fără să îşi dea seama, tehnica numită “sampling” prin care folosea anumite părţi dintr-o melodie pentru a compune alte melodii. De exemplu, lua partea de tobe de la o piesă şi o folosea în alte cinci piese fără ca nimeni să îşi dea seama. Îşi înregistra singur piesele, pe aparatură rudimentară şi a creat un hibrid între muzica electronică, psihedelică şi rock progressive. Era un star el vremurilor de atunci.

După 30 de ani de tăcere a ajuns în topurile internaţionale

După ce în perioada Epocii de Aur a strălucit câţiva ani cu formaţia Rodion G.A.,a urmat o etapă de aproape 30 de ani în care a lăsat deoparte muzica. Viaţa lui Rodion a cotit la 180 de grade atunci când, în 2011, grupul bucureştean Future Nuggets, care se ocupă de redescoperirea talentelor uitate, a dat de el prin intermediul unui clip postat pe Youtube. L-au văzut, l-au plăcut şi l-au “adoptat”. Ei au început să înveţe melodiile compuse de Rodion în anii ’80 şi la ceva timp au avut câteva concerte în Bucureşti, iar în 2012 a concertat şi în cadrul TIFF.

După un timp, Rodion a reuşit să semneze un contract pe şapte ani cu casa de discuri britanică Strut Records, care îl ajută să scoată, în 2013, primul material discografic, numit “The Lost Tapes” („Benzile pierdute” – n.red.). Materialul este lăudat de către criticii de muzică străini şi a intrat în multe topuri internaţionale care desemnau cele mai bune relansări muzicale ale anului 2013.

Întâlnire de gradul trei cu părintele muzicii house

În iarna acestui an Rodion le-a cântat şi străinilor. A mers în două concerte internaţionale şi nu oriunde, ci în două cluburi de renume, ARMA 17 din Moscova şi Berghain din Berlin. Rodion spune că o parte din publicul de la concerte nu a ştiut cum să reacţioneze la muzica lui, iar alţii au venit la el i-au spus că este un zeu al muzicii. “Erau câteva fete, stăteau şi se uitau mirate şi din când în când mai şuşoteau ceva”, afirmă Rodion.

În Berlin a apucat să schimbe câteva impresii cu Alexander Robotnick, cunoscut ca părintele muzicii house/techno. Robotnick chiar l-a insultat, fără să-şi dea seama, atunci când clujeanul i-a dat să asculte una din piesele lui. Robotnick a spus despre ea că „are ceva ţigănesc”. Rodion s-a simţit deranjat de afirmaţia lui Robotnick. „A dat şi el drumul la gură, fără să se gândească”, comentează Rodion.

Animalele, câteva scule pentru muzică şi casa, singura lui avere

Creaţiile muzicale care i-au impresionat pe străini au fost create într-un studio improvizat de Rodion. Iniţial, el a locuit în Cluj-Napoca, dar de 10 ani s-a mutat în Aşchileu Mare, la 30 de kilometri de municipiu, unde stă singur. Singurele suflete care îi sunt alături sunt câinele, piţigoii şi găinile pe care nu le taie niciodată, le lasă să moară de moarte bună, pentru că nu-i place să omoare animale. Are grijă de ele, le vaccinează, le dă de mâncare, iar ele îi dau ouă. Nu numai găinile o duc bine la casa lui Rodion. Câinele Muchi stă lungit în cuşca izolată cu polistiren şi placată cu rumeguş presat, iar piţigoii au la intrarea în casă opt suporturi unde-şi pot trage sufletul.

Ordine în dezordine. Cum arată o casă de artist

Lucrurile din casa lui Rodion sunt aşezate într-o ordine ştiută doar de el: difuzoarele stau în pod, sub mormane de haine, peste care a plouat atunci când acoperişul vecinului a venit peste casa lui, cutii în care a pus cuie, culese de pe drum şi îndreptate cu migală. Magnetofonul, chitara electrică şi clapa de 1.000 de dolari pe care tocmai şi le-a cumpărat stau pitite lângă geamul ce dă înspre drum. Are un calculator vechi, al cărui monitor este aşezat între patru bolţari şi la care ascultă muzică albaneză la un set de boxe Genius, chiar dacă el are zeci de difuzoare în pod. Pe astfel de instrumente a fost creată muzica pe care le-a cântat-o tinerilor din Bucureşti, Cluj, Moscova şi Berlin.

Consătenii nici nu prea ştiu dacă e poet sau muzician

De 10 ani de când s-a mutat în Aşchileu, Rodion a devenit, fără doar şi poate, vedeta satului. Oamenii fie îl tratează cu indiferenţă, fie îl consideră nebun. Totuşi, aproape toţi îi recunosc talentul muzical, chiar dacă nimeni nu ştie exact ce fel de muzică face. „Mă, ce face Rodion, cu ce se ocupă? Scrie poezii, face muzică, ce?”, întreabă, în glumă, primarul din Aşchileu, Ioan Porumb, pe cineva din Primărie. Acesta spune despre Rodion că este un om liniştit care îşi vede de treburile lui. „Nu deranjează pe nimeni. De asta nici oamenii nu îl cunosc aşa bine şi îl judecă uneori. Ca să vii la ţară, trebuie în primul rând să pleci de la sat, ori el nu a făcut asta.” Întrebat dacă Primăria are de gând pe viitor să-l onoreze pe Rodion cu titlul de cetăţean de onoare, primarul spune că şansele sunt destul de mici. „Ca să îl faci cetăţean de onoare, ar trebui să facă ceva palpabil pentru comuna noastră. Să creeze locuri de muncă, ceva. Ori el stă acolo, în treburile lui. E puţin probabil”, conchide Ioan Porumb.

E original, e crazy

Dacă consătenii habar nu au despre muzica lui Rodion, Andrei Dinescu, membru al grupului Future Nuggets, cei care l-au redescoperit, spune că muzica lui este diferită şi originală, la fel ca şi personalitatea lui. „E un experiment psihosocial să stai în preajma lui. E unul dintre singurii artişti români care m-au inspirat. E original, e crazy. Rodion e diferit. Mi-a plăcut muzica lui din prima”, explică Andrei Dinescu. El mai spune despre artistul clujean că a avut o viaţă grea, nu şi-a cunoscut tatăl, şi-a crescut singur fiica. După anii ’90, a fost nevoit să vândă covrigi ca să poată supravieţui.

Este subiectul unui documentar

Omul care îl cunoaşte, poate, cel mai bine este Sorin Luca, producător şi regizor independent care s-a hotărât să-l transforme pe Rodion în personaj de film. Astfel, în 2009, acesta şi-a luat camera de filmat în spate şi a pornit spre Aşchileu, unde, în reprize întinse pe durata unui an, a filmat scenele care vor alcătui un documentar ce va fi prezentat spre sfârşitul anului. „Era o perioadă în care Rodion încă stătea ascuns bine, neştiut de nimeni. Pe atunci nici chiar Rodion nu mai avea planuri muzicale”, spune Luca. El îl aseamănă pe Rodion cu balaurul din basme, care stă deasupra unei comori. “El nu e sărac, în fapt. Are muzica lui, are mintea lui. Are lucruri pe care alţii nu le au”, încheie regizorul. 

Ce spune Rodion despre muzica lui

„Poate unora li se pare că mă laud cu muzica mea, dar asta nu e o laudă, e pur şi simplu o frustrare de-a mea. Ştiu că sunt bun, că am făcut muzică aşa cum nu a mai făcut nimeni şi pentru asta nu am fost răsplătit niciodată. Sunt trist pentru că atunci când eram tânăr eram sigur că o să ajung să fac lucruri mari în muzică, de asta am şi păstrat toate benzile, magnetofoanele, difuzoarele, tot. Acum am ajuns bătrân, nu ştiu cât mai trăiesc, dacă mor anul ăsta sau nu, şi nu am primit nimic pentru tot ce am făcut. Că au zis despre mine cum că aş cânta bine, da, aşa este, dar aprecierile nu mă ajută cu nimic. Degeaba zice lumea că tu cânţi bine, la sfârşit tot mori de foame” – Rodion Ladislau Roşca

Text şi foto: Valentin ŞTEFAN – student Jurnalism, FSPAC –UBB, anul II