monitorulcj.ro Menu

Sănătate

INTERVIU Dr. Gabriel Vulpe: “Cele mai frecvente afecţiuni ale ochiului în perioada rece sunt infecţiile oculare care pot să însoţească banalele răceli”

În familia Vulpe, pasiunea pentru oftalmologie se moşteneşte, iar de câţiva ani, s-a transformat într-o adevărată afacere. Medicul oftalmolog Gabriel Vulpe a mers pe urmele tatălui său Vasile Vulpe, iar acum lucrează cot la cot cu soţia sa, Loredana Vulpe, într-una din cele mai moderne clinici din Cluj.

Cu o experienţă de peste 20 de ani în acest domeniu, dr. Gabriel Vulpe ne spune cum să avem grijă de ochii noştri pe timp de iarnă şi ne sfătuieşte să ne adresăm medicului în cazul afecţiunilor oculare imediat, nicidecum să ne tratăm după ureche., la farmacie. De asemenea, oftalmologul clujean explică şi de ce în România transplantul de cornee se realizează încă într-un număr foarte mic faţă de necesar.

Reporter: Pasiunea pentru oftalmologie este o “afacere de familie” şi se moşteneşte, oarecum, la dumneavoastră. Cine este dr. Gabriel Vulpe şi de unde pasiunea pentru această ramură?

Dr. Gabriel Vulpe: Pasiunea am “moştenit-o” încă din vremea studenţiei de la tatăl meu care a fost tot oftalmolog văzând cât de dedicat era în tratarea pacienţilor. De 20 de ani lucrez ca oftalmolog în privat preocuparea principală fiind lentilele de contact, tratarea miopiei la copii şi tratarea keratoconusului ( o afecţiune degenerativă a corneei ). Sunt membru al Societăţii Europene de oftalmologie (ESCRS) de 10 ani, membru al Academiei Americane de Oftalmologie (AAO) de peste 14 ani, şi sunt vicepreşedintele Societăţii Române de lentile de contact (RCLSO). De 4 ani am deschis împreună cu tatăl meu Vasile Vulpe şi cu soţia mea Loredana Vulpe ( de asemenea medic oftalmolog) o clinică privată în cartierul Grigorescu (Oftaconsult- Ocularia) dotată cu fonduri europene cu aparate de ultima generaţie. O preocupare specială este tratamentul keratoconusului prin intervenţii de crosslinking cornean şi adaptarea de lentil RGP precum şi tratamentul progresiei miopiei la copii cu lentil de noapte ( ortokeratologie).

Care sunt cele mai frecvente afecţiuni ale ochiului iarna, de ce trebuie să ne ferim iarna, în frig?

Cele mai frecvente afecţiuni în perioada rece rămân infecţiile oculare ( conjunctivite, blefarite, keratite) care pot să însoţească banalele răceli. Aş recomanda foarte insistent ca la cea mai mică înroşire a ochiului său pleoapelor pacienţii să meargă la oftalmolog să fie corect diagnosticaţi şi trataţi nu să se trateze “ după ureche” la farmacie. Foarte mulţi pacienţi îşi cumpără singuri picături de antibiotice şi antiinflamatoare din farmacie şi apoi după câteva săptămâni se prezintă la medic cu complicaţii ( germeni rezistenţi, creşterea tensiunii intraoculare, keratite virale, etc). Diagnosticul şi tratamentul corect în cazul afecţiunilor oculare poate fi realizat doar de medicul specialist oftalmolog.

Recurg clujenii la intervenţii chirurgicale de reducere a miopiei, sunt frecvente astfel de intervenţii?

Destul de mulţi clujeni recurg la chirurgia refractivă ca să scape de ochelari. Trebuie însă avut în vedere că numai după vârsta de 21 de ani şi doar după stabilizarea miopiei se recomada această intervenţie. De asemenea nu toate viciile de refractive pot fi corectate cu succes prin chirurgia laser. Cele mai potrivite ar fi miopii mici şi medii până la 6 dioptrii şi fără astigmatisme mari.

Transplantul de cornee se realizează acum în România, (ştiu că la noi mai puţin, aşa era cel puţin în urmă cu câţiva ani)?  

Da, transplantul de cornee se realizează şi în România, dar într-un număr foarte mic faţă de necesar. Problema este în armonizarea cadrului legislativ cu cel european ca să se poată crea bănci de cornee în România şi în educarea populaţiei ca să accepte donarea de organe ( cornee). De asemenea în cazul keratoconusului care mai demult se trimitea imediat în străinătate pentru transplant, acum au apărut tratamente eficiente ( crosslinking corneean şi lentile RGP sau hibride ) care pot rezolva cu succes pacienţii afectaţi atât din punct de vedere al progresiei bolii cât şi al reabilitării vizuale nemaifiind necesară keratoplastia decât în stadii foarte avansate.