Sănătate

Tulburările din spectrul autist, diagnosticate la vârste tot mai fragede și la Cluj

Părinții clujeni se prezintă acum la medic pentru o evaluare când copilul are în jur de 2 ani și nu mai așteaptă ca acesta să împlinească 3-4 ani, iar problemele să le fie sesizate de educatori după intrarea în colectivitate.

Gradul de informare crescut și accesibilitatea la informație îi determină pe părinți să identifice simptomele încă dinainte de cea de-a doua aniversare a copilului.

„Adresabilitatea a crescut în ultimul timp, iar vârsta la care se prezintă părinții cu copilul la specialiști a scăzut de la 3-4 ani, cât era acum câțiva ani, vârstă la care problemele erau deja evidente și la intrarea în colectivitate părinții erau adeseori îndrumați să se prezinte la medic pentru o evaluare, la vârsta de 2 ani, datorită gradului de informare ridicat asupra problemei. Părinții au acces la internet și le e mult mai ușor să conștientizeze problemele mai repedeˮ, a explicat pentru Monitorul de Cluj, Roxana Șipos, medic specialist psihiatrie pediatrică și doctor în medicină.

Părinții nu trebuie să pună diagnostice de unii singuri

Nu toți copiii care sunt duși la medic precoce, pentru o evaluare sunt încadrați ca având tulburare din spectru autist. „La vârstă mică, tulburările de dezvoltare au mai multe cauze, nu toți cei care au o întârziere de achiziție a limbajului, pentru că aceasta e în primă fază cea mai deranjantă pentru părinte, se încadrează ca având o tulburare din spectru autist, poate să fie spre exemplu un deficit de atenție sau o proastă îndrumare din partea părinților care îi lasă pe copii prea mult la televizor sa pe tabletăˮ, completează Roxana Șipos.

Trebuie reținut că tulburările din spectrul autismului afectează fiecare persoană în moduri și nivel diferit de intensitate. Chiar dacă pot exista unele simptome similare, momentul de debut al manifestărilor și gravitatea acestora nu vor fi aceleași. Este important de remarcat ca există și persoane la care tulburările din spectrul autist au o formă mai ușoară și nu prezintă simptome evidente, iar medicul psihiatru și psihologul sunt singurii în măsură să pună un diagnostic.

Părinte clujean : „Se spune că nu e bine să compari copiii între ei, dar mă bucur că am făcut-o”

Amalia este una dintre mămicile care s-a prezentat la medic pentru o evaluare când copilul avea 1 an jumătate. “ Copilul meu nu spunea niciun cuvânt cu sens, nu arăta cu degetul și nici nu făcea pa. Eram înnebunită când vedeam alți copii de vârsta lui Alexandru că aveau deja câteva cuvinte în vocabular și stăteau foarte bine la capitolul imitație. Se spune că nu e bine să compari copiii între ei, dar mă bucur că am făcut-o. Nu am mai așteptat. Citisem pe internet că o vârstă scăzută de diagnosticare crește șasele de recuperare. Așa am ajuns la psihiatru și apoi la psiholog. Băiețelul meu a fost diagnosticat cu elemente de autism. Am început imediat terapia. Acum are mai bine de 3 ani și rezultatele sunt uimitoare. Practic majoitatea simtomelor s-au stins. Mă bucur că nu am așteptat să văd ce se întâmplă”, declară clujeanca.

Rolul critic al intervenţiei timpurii în autism

Autismul face parte din tulburările de dezvoltare în care simptomele devin mai pronunţate în jurul vârstei de 2 ani.

Dacă terapia de recuperare este începută imediat după diagnosticare, la o vârstă fragedă, şansele de recuperare sunt mai mari.

Este extrem de important ca programul de recuperare al copilului să se bazeze pe o evaluare riguroasă şi să cuprindă tehnici de intervenţie validate ştiinţific.

Autismul este o tulburare cronică

Autismul nu se vindecă. La nivel cerebral, autismul implică atât modificări structurale cât şi funcţionale.

Prin recuperare timpurie intensivă, copilul este ajutat să înveţe şi să se apropie cât mai mult de nivelul abilităţilor caracteristice vârstei sale cronologice, astfel încât au fost înregistrate cazuri când gradul de recuperare a fost atât de ridicat încât se poate spune că se apropie de 100%.

Ce este intervenţia timpurie?

Intervenţia timpurie se referă la aplicarea unor programe de recuperare copiilor în intervalul de vârstă 0-5 ani.

Niciodată nu este prea devreme pentru a începe recuperarea copilului. Mulţi părinţi, atunci când detectează o întârziere în dezvoltarea copilului sunt sfătuiţi de apropiați să mai aştepte, să amâne vizita la medicul neurolog sau psihiatru şi vizita la psiholog. Sfatul psihologilor este să nu amânaţi, să nu aşteptaţi, să mergeţi la o evaluare la primele semne pe care le observaţi. Dacă v-aţi înşelat şi dezvoltarea copilului dumneavoastră este în limite normale, cu atât mai bine, nu aţi pierdut nimic, ba mai mult, v-aţi liniştit; în cazul în care, într-adevăr, copilul prezintă întârzieri în achiziţii, aţi câştigat timp în recuperarea copilului dumneavoastră, timp care investit în recuperare, înseamnă şanse mai mari de recuperare optimă.

În primii ani de viaţă creierul este mult mai maleabil, capacitatea de învăţare este mult mai mare. Există cercetări care susţin existenţa unor perioade critice în dezvoltare pentru dezvoltarea diferitelor abilităţi.

Astfel, recuperarea trebuie să se producă în aceste „ferestre de oportunitate" pentru ca abilităţile să se dezvolte optim. Cu cât recuperarea se produce mai devreme, cu atât mai mari sunt şansele de a profita de ferestrele de oportunităţi pentru abilităţile critice pentru dezvoltare. Spre exemplu, este considerat că limbajul verbal trebuie să apară până la 7 ani, altfel nu va mai apărea niciodată.

Simptome în primii doi ani de viață

Unii copii se pot dezvolta normal până la aproximativ 18-24 de luni și înregistrează apoi o regresie a competențelor și abilităților dobândite. În urma studiilor s-a constatat că mai mult de jumătate dintre copiii care au fost ulterior depistați cu tulburari din spectrul autist au observat probleme de comportament, sociale si de limbaj ale copiilor înainte de primul an de viață al micuților iar peste 85% au observat aceste probleme înainte de vârsta de 24 de luni. Principalele simptome prezente la copii ale tulburarilor din spectrul autist intalnite pana la vârsta de doi ani ar putea fi:

- lipsa de interes pentru mediul inconjurător. Până la vârsta de un an copiii manifestă curiozitate, acționează și gesticulează. Lipsa acestor manifestări normale, ar putea fi un semn precoce al prezenței autismului.

- competente lingvistice intârziate sau regresia acestora. Atunci când copilul nu folosește cuvinte unice până la 16 luni și nu formează măcar propoziții simple până la 24 de luni, poate suferi de o tulburare din spectrul autismului. De asemenea, copii cu autism cu vârsta de până în doi ani rareori răspund la numele lor.

- comportament social divergent, nu zâmbește și nu are reacții sociale. Lipsa de reacție, dificultatea de a avea contact vizual, lipsa amabilității sociale, a zambetului ar putea fi alte semne.

- deprecierea funcției motorii și a coordonării.

- pica – tendința de a consuma lucruri care nu sunt alimente

- lipsa imitației acțiunilor celorlalți

- neparticiparea la jocurile sociale și dorința de a se juca singuri și de a se izola

- modalități specifice și neobișnuite de manifestare a furiei și afecțiunii.

- lipsa de empatie

- dificultatea manifestarii afectiunii. Nu doar ca refuz la o imbrațișare, de exemplu, dar nici nu doresc să imbrațișeze, nu înțeleg semnificația gestului.

- modele repetitive si stereotipe de comportament (închid și deschid uși, învârt pentru perioade lungi de timp roți la mașini)

- comportamente auto-vătămătoare

- comportamente auto-stimulatorii

- dificultăți în utilizarea toaletei.