monitorulcj.ro Menu

Sănătate

Când va fi testată pe oameni cercetarea unică în lume pentru cancer cu nanoparticule de aur?

Proiectul de cercetare derulat la Cluj care vizează utilizarea nanoparticulelor de aur la tratarea cancerului hepatic şi de pancreas se află în etapa de testare pe şoareci. Testarea unui produs nou sau a unei metode noi de tratament pe oameni este un procedeu scump şi de lungă durată.

Echipa Centrului de Nanomedicina din Cluj

O echipă de 32 de cercetători din cadrul Centrului de Nanomedicină al Institutului Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie Octavian Fodor Cluj-Napoca derulează un proiect de cercetare care vizează utilizarea nanoparticulelor de aur în tratarea cancerului hepatic şi de pancreas. Proiectul este unic în lume, are o finanţare de 2 milioane euro, a început în 2012 şi acum a ajuns în etapa în care rezultatele pe cobai sunt promiţătoare. Pasul următor este brevetarea metodei, dar până acolo mai sunt de parcurs câţiva paşi importanţi. După această ultimă etapă a cercetării, ar putea urma testarea produsului pe oameni, dar acest aspect este unul dificil, de lungă durată şi costistitor. De exemplu, în SUA testarea pe oameni a unui produs costă 7 milioane dolari.

Testarea pe oameni, scumpă şi de lungă durată

Dr. Lucian Mocan, unul dintre cercetătorii implicaţi în proiect afirmă că testarea pe oameni este un procedeu complicat şi scump chiar şi pentru cele mai bogate ţări. “Ca să testezi o astfel de metodă pe oameni trebuie în primul rând aprobări de la Comisia Europeană Medicală, iar apoi este nevoie de bani. În SUA, de exemplu este nevoie de 7 milioane de dolari ca să testezi un produs pe om. În general, metoda noastră este una foarte fezabilă şi simplă, dar rămâne de văzut cum se va comporta la scară mare”, declară specialistul clujean.

El adaugă că este nevoie de unele ajustări pentru testarea metodei lor pe om. “Noi până acum am testat la scară mică metoda, dar una este să testezi pe o tumoră de 2-3 mm la un şoarece sau pe celule maligne şi alta este să testezi la oameni, pe tumori mari. Probabil că va trebui să ajustăm laserul, mai sunt multe de luat în considerare pentru că o celulă este o uzină cu 9 milioane de procese pe secundă. Procesul este foarte lung, foarte costisitor şi plin de neprevăzut”, subliniază Mocan.

Ce fac nanoparticulele de aur

Specialistul clujean spune că această cercetare cu nanoparticule de aur pe cancer de ficat şi pe anticorpi specifici şi laser este unică în lume, în literatura de specialitate nefiind ceva menţionat în acest sens până acum.

Nanoparticulele intră în celulele canceroase duse de anticorpi şi odată internalizate în celulele canceroase, cu ajutorul laserelor de care dispune echipa nu sunt afectate celulele vii, ci doar cele “problematice”. “Aceste nanoparticule, în mediile în care se află, în speţă celulele maligne, se încălzesc şi produc o necroză la nivel molecular şi celular şi practic are loc distrucţia selectivă a acestor celule. Este de o importanţă foarte mare în special în stadiile iniţiale de celulă a cancerului. Nanoparticulele de aur sunt de o mie de ori mai mici decât diametrul firului de păr şi au proprietatea de a se supraîncălzi în momentul în care sunt iradiate cu laser”, explică Lucian Mocan.

Anul acesta se va lucra mai mult pe şoareci

Echipa de cercetători din Cluj este acum într-o etapă combinată: lucrează pe celule, pe şoareci şi fac teste de citotoxicitate. “Anul acesta vom lucra mai mult pe şoareci, rezultatele preliminare sunt bune. Nu putem da detalii pentru că nu sunt brevetate, dar în momentul în care vom avea brevetul va fi făcut totul public”, a subliniat Mocan.

De-a lungul celor trei ani de proiect se lucrează pe echipe. Spre exemplu, în acest an când au loc experimentele pe şoareci sunt angrenate o echipă de chirurgi care să preleveze tumori, o echipă de imunologi care să imunosuprime şoarecul şi un patolog pentru secţiuni.

18 luni pentru un brevet

Obţinerea unui brevet durează, în medie, 18 luni. “În general, din momentul depunerii brevetului şi până în momentul obţinerii lui durează minim 18 luni. Dar în momentul în care se depune, suntem acoperiţi pe perioada aceea provizorie chiar revendică altcineva metoda”, precizează doctorul de la institutul din Cluj.

Finanţarea este alocată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, iar proiectul este de fapt un grant de cercetare obţinut în urma unei evaluări internaţionale. Nu sunt sume foarte mari pentru că se eşalonează instituţional pe trei ani. La contractare sunt 1,5 milioane – 2 milioane lei, dar până în final echipa primeşte jumătate.