monitorulcj.ro Menu

Sănătate

Cum te transformă internetul într-un bolnav care gândeşte în “tweet-uri”

Tot mai multe persoane care au ajuns dependente de internet au luat decizia extremă a se rupe total de acest mijloc de informare şi comunicare pentru o lungă perioadă de timp. Este aceasta soluţia salvatoare? Vezi ce spun psihologii!

Sursa foto: fyiliving.com

Psihologii ne sfătuiesc să găsim un echilibru între „viaţa virtuală” - timpul petrecut pe internet - şi viaţa reală pentru a nu deveni dependenţi de site-urile şi reţelele de socializare care ne bombardează la fiecare secundă cu informaţii.

În secolul XXI când internetul a devenit o componentă de care majoritatea persoanelor nu concep să se debaraseze, trebuie găsit acel echilibru astfel încât să nu rupem de lumea reală şi să comunicăm doar on-line. Acesta este sfatul pe care ni-l dau toţi psihologii. Nu toată lumea îl respectă astfel că există internauţi împătimiţi care nu se dezlipesc de internet nici măcar când sunt la restaurant sau la toaletă. Ei spun că se plictisesc dacă nu caută informaţii sau nu tastează comentarii la diverse articole sau postări. “Gândesc acum în tweet-uri, iar mâinile încep să îmi tremure dacă sunt departe de telefon mai mult de 30 de secunde. Nu pot să merg nici la toaletă fără să mă plictisesc şi ştiu că nu sunt singurul care postează pe twitter din baie. Simt nevoia să comentez la orice şi de preferat să adaug un comentariu « deştept »”, spune David Roberts, unul dintre autorii articolelor din revista americană on-line grist.org. În situaţia sa sunt însă şi mulţi români, persoane care nu scriu pentru publicaţii. “Cu excepţia concediului, tot anul sunt online cam 12 ore pe zi. Datorită muncii şi a faptului că internetul mă ajută să comunic mai uşor şi mai repede cu prietenii”, scrie Sabina, o româncă, posesoare a unui blog.

Legat de calculator şi internet până noaptea târziu

David Roberts povesteşte că ultimii zece ani şi i-a petrecut în mare parte în faţa calculatorului şi bineînţeles pe internet. În fiecare zi răspundea la e-mail-uri, posta pe twitter, dădea forward la e-mail-uri, trimitea link-uri. Tot acest ciclu continua până noaptea târziu, după ce familia lui mergea la culcare. Astfel, a ajuns să nu mai doarmă suficient, să nu aibă niciun hobby, să muncească în continuu, să aibă o viaţă sedentară în toţi aceşti ani şi să petreacă foarte puţin timp cu familia. “Nu sunt niciodată deconectat de la internet. Îmi afectează creierul. Îmi petrec mult timp fiind furios: furios pe republicani, furios pe media, furios pe unii oameni de pe tiwtter”, scrie David Roberts.

Decizie radicală: fără internet, timp de un an

Cu toate că psihologii ne recomandă echilibru în ceea ce priveşte utilizarea internetului, David Roberts a luat o decizie extremă: nu va mai intra deloc pe internet timp de un an şi îşi va desfiinţa adresa de e-mail şi conturile de pe reţelele de socializare. El spune că, în principal, va face următoarele lucruri: va renunţa la fumat, nu va mai consuma băuturi nesănătoase, va mânca sănătos, va merge mai mult pe jos, va face din nou yoga. În plus, va încerca să scrie un roman.  

Anul trecut, o româncă scria pe blogul personal despre beneficiile limitării activităţii pe internet. “Dorm! Adică, dorm aproape opt ore, legate! Înainte, mă ridicam greu de la calculator, aşteptam să se facă 12 noaptea şi să-şi termine Mircea Badea a lui emisiune „În gura presei”. Adormeam, cu greu, în jur de ora 1.00 şi mă trezeam la 6.00 (deşi tot la 8 mă ridicam din pat), cu capul greu şi ochii injectaţi”, afirmă blogger-ul. Ea mai spune că este mai odihnită în timpul zilei, se concentrează mai bine asupra a ceea ce are de făcut şi are timp să vorbească mai mult cu lumea şi cu soţul. “Şi cred că ăsta e lucrul cel mai important: să am timp pentru mine, pentru noi”, subliniază ea.

Dependenţa de Facebook şi shopping on-line, afecţiunile noului secol

Psihologii spun că internetul ne-a adus extrem de multe câştiguri în ceea ce înseamnă comunicarea şi informaţia, dar cu toţii suntem la risc pentru a deveni dependenţi de internet, ceea ce nu ar fi de dorit. Cu toate acestea, internetul a adus afecţiuni noi, ale secolului XXI. “În lumea medicală se vorbeşte deja despre adicţia de internet, de Facebook, de Mess, de shopping online sau offline, deci avem câteva adicţii ale noului secol”, afirmă psihologul doctorand Ramona Todiriţă, vicepreşedintele Romanian Association for the Study of Gambling şi coordonator al Centrului de Psihologie Aplicată Cluj-Napoca.

Când devine internetul ceva rău

Prof. univ. dr. Daniel David, şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş Bolyai Cluj precizează că internetul şi tehnologia nu reprezintă ceva bun sau rău ci devin bune sau rele în funcţie de modul în care le utilizăm. “Dacă ne separă de interacţiunea socială, dacă ne izolează de lume şi nu mai comunicăm cu familia şi copiii atunci internetul a devenit ceva rău”, explică Daniel David. El precizează că totul ţine de echilibru. Acelaşi lucru îl subliniază şi Ramona Todiriţă care consideră că măsura în toate nu poate face decât bine. “Să stăm conectaţi la internet permanent ne face să ne rupem de realitatea de aici şi acum, să ratăm momente importante din viaţa semenilor noştri: de exemplu un părinte care stă logat pe o reţea de socializare, moment în care copilul poate pronunţa primele cuvinte sau face primii paşi sau nu putem fi atenţi la emoţiile semenilor, nu putem să le fim într-adevăr alături”, explică Ramona Todiriţă.

Cum aflăm dacă suntem dependenţi de internet

Tot psihologii sunt cei care ne spun şi cum putem afla dacă suntem sau nu dependenţi de internet. “Poţi afla dacă eşti dependent sau nu de internet dacă iţi iei concediu şapte zile şi nu accesezi internetul şi nici nu simţi nevoia acută de a o face. Altfel, trebuie să ne punem câteva întrebări cu privire la controlul impulsului de a ne conecta la internet”, conchide Ramona Todiriţă.

La începutul acestui an, cercetătorii britanici au dat publicităţii un studiu care arată că persoanele care navighează pe internet timp îndelungat pot dezvolta sentimente de depresie accentuate, similare celor resimţite de persoanele dependente de droguri atunci când intră în sevraj.