Politică

Scandal aprins în PNL. Boc: „Dacă ne preocupă can-canuri sau replici spumoase, nu rezolvăm probleme reale”

Miercuri, 14 Iulie 2021, Scris de: Carmen LUCUȚ

Un scandal aprins a avut loc între membrii PNL, în timpul alegerilor interne de la Timișoara, dar și în alte părți din țară. Emil Boc speră ca „festivalul democrației”, precum l-a numit Orban, să nu devină „bâlciul democrației”.

Emil Boc a comentat într-o intervenție la Digi24 scandalul aprins din PNL, din timpul alegerilor interne. În mai multe orașe din țară membrii PNL au aruncat cu noroi între ei și au încercat să-și pună reciproc piedici.

Scandalul s-a creat după ce s-au format două tabere - una care îl susține pe Ludovic Orban și încă una care îl susține pe Florin Cîțu.

Totuși, primarul Clujului, membru și el al PNL, Emil Boc, spune că are încredere în „maturitatea partidului” și că lucrul important e ca cei din partid să nu treacă „liniile roșii”:

„Eu contez pe maturitatea Partidului Național Liberal și a colegilor mei că această dispută în PNL, o competiție până la urmă firească în democrație, să nu treacă liniile roșii astfel încât să facem cu toții rău Partidului Național Liberal prin anumite excese. Au fost anumite excese, este adevărat, dar am încredere că până în 25 septembrie lucrurile vor evolua și ne vom concentra pe problemele oamenilor și pe guvernarea României. Până la urmă, Partidul Național Liberal trebuie să câștige încrederea românilor și votul lor în alegeri, iar dacă noi demonstrăm că ne preocupă doar can-can-uri interne sau replici spumoase, asta nu rezolvă deloc problema cu care omul se confruntă, legată de creșterea prețurilor, locurile de muncă, educație, sănătate, de investiții și altele. Am încredere în maturitatea colegilor mei.”

Emil Boc a atras atenția membrilor PNL că „festivalul democrației”, precum l-a numit Ludovic Orban, s-ar putea transforma într-un „bâlci”, un lucru care ar putea fi colosal pentru partid:

„Eu am atras atenția colegilor mei, din experiența trecutului, că așa numitul «festival al democrației» în PNL așa cum a fost anunțat de președintele PNL Orban să nu se transforme în bâlciul democrației în partid pentru că toți vom fi pierzători. Apreciez maturitatea premierului Cîțu care stă ancorat, în primul rând, în actul de guvernare și se preocupă în fiecare zi de ceea ce înseamnă viața românilor. Sper ca și ceilalți colegi din PNL să se ancoreze deplin, în primul rând, la aceste probleme ale oamenilor și evident, pe baza argumentelor, în 25 septembrie PNL, într-o competiție democratică firească, să-și aleagă președintele.”

Boc: „Exlud ca PNL să aibă apucături de PSD”

Întrebat dacă nu ar putea să meargă PNL pe urmele PSD, dacă va continua tot în acest ritm, Emil Boc a spus că exclude ca „Partidul Național Liberal să aibă apucături de PSD”.

„Nu. Exclud ca acest partid vreodată să aibă apucăturile PSD-ului, din toate punctele de vedere. Românii ne-au votat în 2020 să fim altceva decât PSD. Dacă nu vom fi altceva vom avea o soartă nu foarte bună din punct de vedere politic. De aceea spuneam mai devreme că, în primul rând, contez pe maturitatea și înțelepciunea oamenilor din PNL, dincolo de căldura de afară, transpusă uneori și în declarații politice care sunt doar trecătoare, pentru că la bază PNL este totuși o structură coerentă, ancorată în problemele reale ale oamenilor. Cel puțin, noi primarii zi de zi asta facem, pentru că cea mai bună politică este cea a rezolvării problemelor oamenilor. Aia este adevărata politică. Alta este poveste”, a zis Boc la Digi24.

Boc vrea distrugerea sistemului clientelar

În România a rămas de pe vremea comunismului o structură „extrem de stufoasă și nefuncțională fără niciun element de descentralizare”. În urmă cu 53 de ani, în țară s-a făcut o reformă administrativă, iar de atunci nu s-a mai întâmplat nimic.

Emil Boc vrea să distrugă sistemul clientelar din România, care este încă bazat pe relații interpersonale și transcede „limita legalității”.

Eu am să spun lucrurilor pe nume. Mă interesează ca România să fie funcțională, să livreze oamenilor rezultate și românii să o ducă mai bine, să stea în țara lor, să nu plece în străinătate. Mai în glumă, mai în serios, în deschiderea ședinței Asociației Municipiilor din România luni, în prezența premierului Cîțu, am spus că acum 53 de ani Italia a câștigat ultimul campionat european și iată după 53 de ani a câștigat încă un campionat european. România exact acum 53 de ani a făcut o reformă administrativă, pe vremea lui Ceaușescu, și de atunci n-a mai făcut nimic. Dimpotrivă, a mai crescut numărul de orașe cu 27, numărul de comune cu 301, numărul de sate cu 593 și am creat o structură extrem de stufoasă și nefuncțională fără niciun element de descentralizare, care astăzi blochează modernizarea acestei țări.

Răspunzând direct la întrebarea dumneavoastră despre clientelism, e un lucru natural, uman, când 53 de ani aceleași structuri, chiar dacă regimurile s-au schimbat, până la urmă oamenii au rămas tot acolo, mai mult sau mai puțin. Relațiile au rămas tot aceleași într-o formă sau alta, dar gândiți-vă că în fiecare județ există câte 45-48 de servicii deconcentrate ale ministerelor. Acolo, indiferent ce putere s-a schimbat, a rămas în mod natural timp de 53 de ani o relație care transcede de multe ori limita legalității și se bazează pe relațiile interpersonale”, a spus Emil Boc.

„Nimeni nu e mai presus de lege”

Primarul municipiului Cluj-Napoca își dorește o reorganizare administrativ-teriotorială, care să aducă în centrul atenției interesul cetățeanului și legea:

„O democrație presupune statul de drept și principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege. O asemenea reorganizare administrativ-teritorială ar distruge aceste relații clientelare născute natural timp de 53 de ani, ar pune legea și interesul cetățeanului în primul rând și ar respira democrația din România. Administrația publică locală și centrală ar putea să fie mult, mult mai funcțională.”

Boc a dat ca exemplu o situație absurdă, în care Primăria nu poate să plaseze un aparat în curtea școlii de unde copiii să își cumpere apă fără să facă o sumedenie de demersuri:

„Spre exemplu, noi de la Cluj dacă vrem astăzi să punem un aparat în curtea școlii sau în holul unui liceu ca să își cumpere copiii apă plată trebuie să fac o documentație la fel ca și cum aș construi o casă, să o trec prin Consiliul Local și să obțin avizul ministrul Educației Naționale pentru un metru pătrat, ca să pun automat ca să cumpere copiii apă plată. Deci s-a ajuns la niște absurdități pe care dacă le duceți pe scară ierarhică la absorbția fondurilor europene, când gândiți-vă că Polonia, o țară cu o populație aproape dublă cât România, a făcut două reforme - de la 46 de voievodate, la 33, iar după aceea la 16. Cum ar fi la noi județele sau regiunile. Ei și-au făcut 16 motoare de absorbție a fondurilor europene. Noi lucrăm cu un singur motor, cel central. Acum tot efortul nostru se pare că are ceva roade. Deja primul ministru și ministrul Ghinea au anunțat că în privința absorbției fondurilor europene vor accepta 8 motoare de dezvoltare regională, prin care se va face absorbția fondurilor europene, programele operaționale să fie constituite la nivel regional. M-am bucurat să văd susținerea politică totală a premierului și a ministrului Ghinea pentru a fi rezolvate procedurile birocratice care nu sunt ușoare”, a mai spus Boc.

Primarul unei comune va deveni viceprimar de oraș

Întrebat dacă Boc își dorește „să aibă Floreștiul”, el a răspuns că este încă prematur acest lucru și că municipiul Cluj-Napoca este deja asociat cu Florești pentru mai multe proiecte de infrastructură.

În schimb, peședintele Asociației Municipiilor din România a spus că în Buzău urmează niște demersuri ca orașul să se unifice cu localitățile din preajmă. Astfel, primarul unei comune devine viceprimar de oraș:

„Este prematur, atâta vreme cât n-avem un cadrul legal previzibil și predictibil, noi deja ne-am asociat ca să facem tren metropolitan, centură metropolitană, să avem transport public unitar, să avem metrou, ne-am asociat din 2017 încoace. Acum de unde a pornit o idee foarte bună, și am cerut sprijinul transpartidic, al tuturor partidelor politice și al premierului Cîțu: la Buzău în anul 26 septembrie va avea loc un referendum local ca municipiul Buzău să se unifice cu o comună din preajma Buzăului. Potrivit legii, se poate face numai dacă în ambele localități se face referendumul și este pozitiv. Noi am cerut claselor politice să vină cu un proiect de lege prim care să încurajeze această fuziune, inclusiv prin stimulente de natură legislativă. Atunci s-a spus, pentru acest caz particular, cum este Buzău, pe acest mandat, primarul acelei comune devine viceprimar până la sfârșitul anului 2024 la Buzău”, a mai spus primarul Clujului.

CITEȘTE ȘI: