Politică

Sondaj IRES. Cine sunt românii care au votat doar la europarlamentare vs. românii care au votat la ambele scrutine?

Cine sunt votanții care au luat decizia de participare la scrutinele de duminică înaintea sau în timpul campaniei și cine sunt cei care s-au decis chiar în ziua votului?

O analiză IRES arată caracteristicile socio-demografice și electorale ale participanților la votul pentru alegerile europarlamentare comparativ cu segmentarea votanților care au ales să pună ștampila pe toate cele trei buletine de vot, deci cei care au votat pentru ambele scrutine.

85% dintre votanți s-au prezentat la ambele scrutine

14% au votat doar pentru europarlamentare

1% au votat doar pentru referendum

“Cei care au votat la ambele scrutine sunt în medie mai tineri decât cei care au votat doar la europarlamentare. Sunt în proporție semnificativ mai mare angajați la privat care au ales să voteze la ambele scrutine, în timp ce doi din trei indivizi care au votat doar la europarlamentare sunt pensionari. Cei care au votat la ambele scrutine sunt mai activi în mediul online, însă mai puțin interesați de politică decât cei care au votat doar la europarlamentare. Cei care au votat la ambele scrutine au încredere mai ridicată în Klaus Iohannis și în Dacian Cioloș, iar cei care au ales să voteze doar la europarlamentare au încredere crescută în Liviu Dragnea. 44% dintre cei care au votat doar la referendum s-au hotărât în ziua votului să participe la alegeri”, arată analiza IRES.

Fie că au votat și la europarlamentare sau numai la referendum, aproximativ 8 din 10 votanți au ales „Da” la ambele întrebări.

Doi din trei indivizi care au ales să voteze la europarlamentare, dar nu și la referendum, cred că România se îndreaptă într-o direcție bună.

Refuzul de a vota la referendum, în condițiile participării la alegerile europarlamentare, este preponderent în zona de sud a țării.

Dintre cei care au votat atât la europarlamentare, cât și la referendum, 49% sunt bărbați, iar 51% sunt femei. În rândul celor care au votat doar la europarlamentare, nu și la referendum, proporțiile sunt 44% masculin și 56% feminin.

Distribuția pe vârste pentru votanții la ambele scrutine sunt:

31% între 18 și 35 de ani, 32% între 36 și 50 de ani, 20% între 51 și 65 de ani și 16% peste 65 de ani; cu alte cuvinte, 63% dintre cei care și-au exprimat opțiunile pentru ambele scrutine au vârsta până în 50 de ani.

Distribuția pe vârste a celor care au votat doar la europarlamentare este semnificativ diferită, populația din această categorie fiind sensibil mai îmbătrânită: 7% între 18 și 35 de ani, 17% între 36 și 50 de ani, 28% între 51 și 65 de ani și 48% peste 65 de ani; practic, aproximativ trei sferturi (74%) dintre cei care au votat doar pentru Parlamentul European au vârsta peste 51 de ani.

În rândul celor care au votat la ambele scrutine, proporția celor care provin din Transilvania și Banat este mai ridicată, iar cea a locuitorilor din zona de Sud a României este mai scăzută decât în rândul celor care au votat numai la europarlamentare.

Persoanele cu studii superioare reprezintă o proporție ușor mai ridicată (17%) în rândul celor care au votat atât la europarlamentare, cât și la referendum, comparativ cu cei care au votat doar la europarlamentare (14%).

Persoanele cu venituri personale lunare sub 1.500 de lei reprezintă o proporție mai ridicată în rândul celor care au votat doar la europarlamentare (58%), față de grupul celor care au votat și la referendum (50%).

Din rândul celor care au votat atât pentru Parlamentul European, cât și pentru referendum, 14% sunt angajați la stat, 37% sunt angajați la privat, 24% sunt pensionari, 20% sunt neocupați și 5% sunt antreprenori, patroni, PFA. În rândul celor care au votat doar la europarlamentare, lucrurile stau foarte diferit: 11% sunt angajați la stat, 12% sunt angajați la privat, 65% sunt pensionari, 7% sunt neocupați și 4% sunt în categoria antreprenorilor.

Dintre cei care au votat atât la europarlamentare, cât și la referendum, 76% sunt utilizatori de internet și 66% sunt utilizatori Facebook. În comparație, din rândul celor care au votat doar la europarlamentare, 49% utilizează internetul și 36% folosesc Facebook.

Dintre cei care au votat la ambele scrutine, 15% declară că au fost îndemnați direct să participe la vot la referendum, față de 4% din rândul celor care au votat doar la europarlamentare.

Nu se observă diferențe semnificative între votul la referendum al celor care au votat doar la acest scrutin, față de cei care au votat la ambele scrutine: aproximativ 80% au pus ștampila pe „Da” pentru ambele întrebări.

Încrederea în Klaus Iohannis este distribuită semnificativ diferit în rândul celor care au votat la ambele scrutine (55% au multă sau foarte multă încredere), față de categoria celor care au votat doar la europarlamentare (6% au încredere în președinte).

“Lucrurile stau cu totul invers când vine vorba de încrederea în Liviu Dragnea: 8% dintre cei care au votat la ambele tipuri de alegeri îl creditează pe Liviu Dragnea cu încredere, față de 57% din rândul celor care au votat doar la europarlamentare, nu și la referendum. În ceea ce privește situația lui Dacian Cioloș, acesta se bucură de încrederea a 36% dintre cei care au votat la ambele scrutine, față de 3% dintre cei care au votat la europarlamentare fără să voteze și la referendum. Victor Ponta se bucură de niveluri apropiate de încredere, indiferent de categoria de populație: 19% în rândul celor care au votat și la europarlamentare, și la referendum, respectiv 21% în rândul celor care au votat doar la europarlamentare. În cazul lui Călin Popescu-Tăriceanu, 71% dintre cei care au votat doar la europarlamentare, nu și la referendum, îl creditează cu multă sau foarte multă încredere, în vreme ce cota de încredere scade la 15% în rândul celor care au pus ștampila pe toate buletinele de vot”, se mai arată în analiză.

Dintre cei care au votat la ambele scrutine, 23% cred că România se îndreaptă într-o direcție bună și 44% se declară destul de interesați sau foarte interesați de politică, în general. În comparație, din rândul celor care au votat doar la europarlamentare, 66% cred că direcția României este bună și 57% manifestă același interes pentru politică, în general.

Când și cum s-au mobilizat românii pentru scrutinele din 26 mai 2019?

Mobilizarea în ziua votului a fost mai mare în rândul votanților la referendum:15% au luat duminică decizia de a ieși la vot, față de 11% care au luat în aceeași zi decizia de a vota la europarlamentare.

Portretul votanților care s-au mobilizat chiar în ziua scrutinelor:

Femeile sunt prezente în proporție mai mare în rândul celor care s-au hotărât doar în ziua alegerilor să iasă la vot.

Cei mai mulți dintre cei care s-au hotărât abia duminică să iasă la vot sunt persoane cu studii elementare.

Cei mai mulți dintre cei care s-au hotărât abia duminică să iasă la vot sunt persoane cu venituri sub 1.500 de lei.

41% dintre cei care s-au hotărât abia duminică să voteze la referendum au  până în 35 de ani.

Cei mai mulți dintre cei care s-au hotărât abia duminică să iasă la vot sunt persoane neocupate (șomer, casnic, elev, student).

Persoanele care nu utilizează internetul reprezintă o proporție mai mare în rândul celor care s-au hotărât în ziua alegerilor să iasă la vot, comparativ cu cei care au luat decizia mai din timp.

Persoanele care nu utilizează Facebook reprezintă o proporție mai mare în rândul celor care s-au hotărât în ziua alegerilor să iasă la vot, comparativ cu cei care au luat decizia mai din timp.

Cei îndemnați să participe la vot la referendum sunt reprezentanți cel mai bine în rândul celor care s-au hotărât duminică să voteze.

Peste un sfert dintre cei care au luat duminică decizia de a vota la referendum au votat „Nu” la prima întrebare.

Peste un sfert dintre cei care au luat duminică decizia de a vota la referendum au votat „Nu” la a doua întrebare.

Cei care s-au hotărât abia duminică să voteze la referendum au ceva mai multă încredere în Liviu Dragnea decât cei care s-au hotărât înainte.

Portretul votanților care s-au decis să meargă la vot înaintea sau în timpul campaniei electorale:

Persoanele din urbanul mare s-au hotărât să iasă la vot mai din timp, în timp ce indivizii din rural se regăsesc în proporții mai mari în rândul celor care au luat decizia de a participa abia în ziua votului.

Locuitorii zonei de sud a țării s-au hotărât mai din timp să participe la vot, în timp ce moldovenii reprezintă o proporție mai mare în rândul celor care s-au decis în ziua votului.

63% dintre cei hotărâți să voteze la referendum încă înaintea campaniei au încredere în Klaus Iohannis.

Cei hotărâți să iasă la vot pentru referendum încă dinaintea campaniei au încredere mai mare în Dacian Cioloș decât cei care s-au hotărât mai aproape de ziua votului.

Cei care s-au hotărât mai aproape de ziua alegerilor să voteze la referendum au ceva mai multă încredere în Victor Ponta decât cei care s-au hotărât înainte de campanie.

Cei care s-au hotărât mai aproape de ziua alegerilor să voteze la referendum au ceva mai multă încredere în Călin Popescu Tăriceanu decât cei care s-au hotărât înainte de campanie.

Cei care s-au hotărât cel mai din timp să voteze la referendum sunt și cei mai pesimiști legat de direcția în care merge țara.

Cei care s-au hotărât cel mai din timp să voteze la referendum sunt și cei mai interesați de politică.

Sondajul a fost realizat pe 6.210 persoane și s-a derulat telefonic pe parcursul zilei de 26 mai, în timpul desfășurării procesului de vot.