monitorulcj.ro Menu

Politică

Negociatorul-şef al aderării la UE, Vasile Puşcaş: „Alianţa Vestului, spaima Estului”

Fostul negociator-şef al aderării României la UE, Vasile Puşcaş, susţine, într-o analiză că Alianţa Vestului a stârnit „spaima celor care sunt legaţi încă de concepţia centralismului etatist”.

Profesorul Vasile Puşcaş, fostul negociator-şef al aderării României la UE, susţine că strategia Alianţei de a accesa fonduri direct de la UE, din 2021, trebuie „să fie aprobată de guvern şi de agenţia de dezvoltare regională”.

În acest context, specialistul consideră că „cei patru primari care au speriat Estul (României) au ieşit public prematur şi neinspirat, uitând să-şi negocieze opţiunile mai întâi în Bucureşti, dar şi la Cluj şi Timişoara (cele două municipii care găzduiesc Regiunile de Dezvoltare Nord-Vest şi Sud-Est).” Pe de altă parte, reacţiile politice la înfiinţarea Alianţei au scos la iveală „lipsa de voinţă a decidenţilor politici ai României de a adopta metodele descentralizării reale”, spune Puşcaş, citat de adevărul.ro.

“În ceea ce priveşte aşa-numita Alianţă a Vestului (4 judeţe, care fac parte din două Regiuni de dezvoltare din vestul României), ea este doar o iniţiativă nebuloasă a primarilor celor 4 municipalităţi, exprimând doar obiectivul dezvoltării sub-regionale, precizând câteva frustrări şi scopuri fără a le circumscrie unei strategii de dezvoltare de durată şi fără a arăta ancorarea în programul de dezvoltare a ţării, în programele celor două regiuni de dezvoltare ale României. Cel puţin nu am sesizat, până la acest moment, o asumare a iniţiativei menţionate de către autorităţile de programare ale României şi nici de Agenţiile de Dezvoltare Regională Nord-Vest şi Sud-Vest. Ceea ce înseamnă că iniţiativa despre care vorbim exprimă doar o intenţie pe care asociaţia celor 4 municipalităţi ar fi trebuit să o adreseze autorităţilor naţionale amintite. Doar dacă acestea vor fi convinse de eficienţa unui astfel de instrument de finanţare prin fondurile structurale europene, opţiunea se va concretiza în proiecte şi programe ale sub-regiunilor încorporate.Iar dacă aceştia au urmărit mai degrabă scopuri politice şi electorale, atunci nu şi-au calculat bine momentul şi cu atât mai puţin discursul de promovare”, spune fostul negociator-şef.

Efectele politice ale „Alianţei Vestului”

“Aşa-numita “Alianţă a Vestului” a stârnit spaima celor care sunt legaţi încă de concepţia centralismului etatist. A scos la iveală frustrări în alte zone ale ţării şi o incredibil de extinsă incultură democratică şi de guvernare a României contemporane. Demonstrează lipsa de voinţă a decidenţilor politici ai României de a adopta metodele descentralizării reale şi aceeaşi incapacitate din ultimele trei decenii de a propune formule de regionalizare care să favorizeze eliminarea discrepanţelor de dezvoltare, maximizarea eficienţei valorificării resurselor locale, întărirea coeziunii economice, sociale, teritoriale şi naţionale, fără a fi afectat statutul României ca stat-naţiune unitar şi dispus la aprofundarea integrării europene”, a mai spus Puşcaş.

De cealaltă parte, George Jiglău, cercetător la Centrul pentru Studierea Democraţiei şi cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, susţine că reacţiile PSD-ului la Alianţa Vestului fac parte dintr-un discurs naţionalist care „să fie vândut uşor electoratului social-democrat”, dar, totuşi „nu mai convinge pe nimeni”.

“Era de aşteptat ca în jurul acestui subiect să se propage un discurs mai naţionalist. Este o nişă pe care, în afara de PSD, n-are cine s-o exploateze. Este un tip de discurs care poate fi vândut foarte uşor pentru electoratul social-democrat. Această abordare nu cred că va schimba fundamental nici Alianţa şi nici nu va convinge pe nimeni că e o ameninţare la adresa integrităţii Statului Român. Este un element toxic pe care-l găsim în discursul politic de la noi. Era de aşteptat să fi genul asta de teamă. Sunt sigur că PSD n-ar fi avut aceeaşi reacţie dacă o astfel de Alianţă se făcea în Sudul ţării. Este o alianţă de primari, toţi de la PNL, ai unor oraşe care s-au dezvoltat destul de mult, putem spune că sunt modele de oraşe de succes . Este oarecum firesc ca genul acesta de asociere ambiţioasă să apară între 4 oraşe de aceste fel şi nu în altă parte a ţării: pentru a lua parte la un astfel de proiect trebuie să ai un CV în spate, să demonstrezi că ai capacitate, trebuie să ai o bază financiară. Rămâne de văzut cât de eficientă va fi. Eu sper să se descurce atât de bine încât să creeze un sentiment de gelozie în alte administraţii, care să dorească să urmeze modelul. Pe de altă parte, dincolo de dimensiunea geografică, Alianţa este o formă de respingere a felului în care se cooperează între administraţiile locale şi cea de la Bucureşti. Acolo unde comunităţile sunt mai puţin dezvoltate, nivel de dependenţă de Bucureşti este mai ridicat, dar unde nivelul de dezvoltare este mare există să sentimentul că se poate şi mai bine, iar relaţia cu Bucureştiul împiedică această dezvoltare”, a comentat Jiglău.