monitorulcj.ro Menu
Politică

Alegeri locale: CUM NE-O FI NOROCU’!

Mâine începe campania electorală, preambulul unei confruntări - la urne - a cărei miză este ORAȘUL NOSTRU. Candidații înscriși în cursă promit marea cu sarea și încearcă să vă convingă ca numai în mâinile lor se află salvarea Clujului.

Adevărul este, însă, altul: după 12 ani (trei mandate), PSD simte miros de sânge și atacă bastionul portocaliu de pe Moților. La fel cum, în 2004, actualul primar Emil Boc (PNL - PDL) ataca fotoliul lui Gheorghe Funar, tot după trei mandate.


Candidatul susținut de social-democrați este, însă, doar al treilea într-un sondaj realizat recent la Cluj la comanda chalengerului Liviu Alexa. Situat pe poziția a doua, fostul jurnalist promite să răstoarne calculele partidelor.

"Eu cu cine votez?" Miza alegerilor locale din iunie este uriaşă: vorbim de sute de milioane de euro care trebuie administrate.

Analiza următoare încearcă să creioneze un tablou cât mai realist a celor patru ani care au trecut de la ultimele alegeri locale, cu bune şi rele, cu realizări şi eşecuri şi la ce probleme ar trebui viitorul primar să găsească soluţii, ţinând cont şi de faptul că aşteptările clujenilor s-au nuanţat, sunt diferite faţă de cum erau în urmă cu 8 ani.

Scena politică, blocată, precampanie anostă

Actuala scenă politică a oraşului de pe Someş este în prezent blocată între primarul Emil Boc, la al treilea mandat (cu mica întrerupere din perioada în care a fost prim-ministru), şi o coaliţie constituită aparent ad-hoc în spatele „independentului” susţinut de PSD Octavian Buzoianu. Paradoxal, deşi Buzoianu este susţinut de PSD și alte partide, locul al doilea în sondaje pare a aparţine lui Liviu Alexa, candidat susţinut de Partidul Mişcarea Liberală, care a constituit o listă de independenţi, de personalităţi mai mult sau mai puţin cunoscute din Cluj. Cu atât mai mult cu cât Buzoianu o înlocuieşte pe Aurelia Cristea, care nu a reuşit să-şi convingă colegii de partid că are şanse în lupta cu Emil Boc.

Precampania pentru Primăria Cluj-Napoca este una anostă promovând candidați scoși din pălărie pe ultima sută de metri și reprezentanți ai unor partide de care nu a auzit nimeni. În aceste condiții, actualul primar Emil Boc nu are contracandidați promițători și se află, la o distanță considerabilă de ceilalți, cel puțin potrivit ultimelor sondaje. În lupta pentru Primăria Cluj-Napoca, Liviu Alexa este principalul contracandidat al lui Boc, la mare distanță de cei doi aflându-se independentul susținut de PSD Octavian Buzoianu.

Decizia CCR de miercuri privind organizarea alegerilor într-un singur tur va simplifica însă cu mult lucrurile: cine va avea cele mai multe voturi după scrutinul din 5 iunie va fi primarul municipiului Cluj-Napoca pentru următorii patru ani.

O noutate o reprezintă la alegerile din acest an și alegerea președintelui Consiliului Județean Cluj. Mai exact, se vor cheltui mai puțini bani pentru alegerea acestuia, pentru că va fi ales din rândul consilierilor, la propunerea partidelor politice.

Clujul a schimbat patru preşedinţi de CJ

La Consiliul Judeţean s-au rotit în ultimele legislaturi preşedinţi din partea Alianţei DA (Marius Nicoară – PNL), PDL (Alin Tişe) şi PNL (Horea Uioreanu), ultimul a demisionat în urma acuzaţiilor de corupţie. Clujul a avut şi o premieră pe ţară la Consiliul Judeţean Cluj: la conducerea instituţiei s-au perindat nu mai puţin de patru preşedinţi (Horea Uioreanu, Vakar Istvan, Mihai Seplecan şi Marius Mînzat).

La Primăria Cluj-Napoca, de 12 ani conduce PDL prin Emil Boc (cu pauză dintre 2009-2012, când a fost prim-ministru şi a fost ales Sorin Apostu (care, şi el, a demisionat după ce a fost arestat pentru corupţie).

Cum în ultimii ani nu s-au înregistrat schimbări radicale, situaţia este asemănătoare celei din 2004, când Gheorghe Funar se afla la finalul celui de-al treilea mandat.

Dezvoltare vizibilă în IT

Municipiul Cluj-Napoca a cunoscut o dezvoltare vizibilă, efect al creşterii interesului firmelor din IT pentru acest oraş, care a determinat creşterea pieţei spaţiilor de birouri, a retailului şi a construcţiilor.

Costul vieţii a crescut vizibil, Clujul devenind al doilea cel mai scump oraş din ţară, spre nemulţumirea locuitorilor care nu lucrează în IT şi care resimt diferenţa puterii de cumpărare, chiar dacă salariul mediu net este mai mare decât în alte zone din ţară.

Din punctul de vedere al infrastructurii, Clujul a rămas vizibil în urmă, în ciuda şantierelor care au fost deschise în aproape toate zonele oraşului. Întârzierile (unele intenţionate, cu conotaţie electorală, pentru a determina finalizarea investiţiilor în preajma alegerilor) i-au nemulţumit pe locuitori.

De anul trecut, Clujul este orașul cu cele mai mari prețuri la apartamente cu o medie de 1.197 de euro pe metru pătrat.

Primar cu plan coerent pentru dezvoltarea oraşului?

În 2012, Emil Boc a candidat cu un program care promitea creşterea calităţii vieţii, transformarea Clujului într-un oraş „în care să vrei să trăieşti”, dar realizările efective nu sunt cele promise.

Emil Boc a continuat multe proiecte începute în perioada când a fost primar Sorin Apostu. Deși a promis parkinguri în cartiere, în timpul mandatului 2012-2016 a fost inaugurat un singur parking (pe strada Fabricii)și nu a început construirea niciunuia nou. Sunt la stadiul de proiecte pe hârtie parkingul de pe strada Primăverii, parkingul Hasdeu, iar cel de pe Negoiu-Mehedinți este ridicat doar 40%, la fel ca în 2013.

Proiectele cu fonduri europene nu au fost finalizate, unele înregistrează întârzieri. Cluj Innovation City este unul dintre marile proiecte despre care Boc vorbea la început de mandat, dar nu s-a concretizat nici măcar începutul acestuia. De asemenea, actualul primar vorbea despre decongestionarea traficului, însă nici acest lucru nu s-a realizat.

Totuși, în timpul actualului mandat al lui Emil Boc au fost modernizate străzi, a fost finalizată Sala Polivalentă, au fost cumpărate autobuze noi. Lista realizărilor este mult mai scurtă decât cea a proiectelor ratate sau întârziate.

Festivalurile şi sportul au pus Clujul pe harta Europei

Pe segmentul sportiv şi cel cultural, Cluj-Napoca a cunoscut un avânt considerabil, amintind aici de Festivalul Internaţional de Film Transilvania, Electric Castle, Untold, Jazz in the Park sau Comedy Cluj. În plan sportiv, în ultimul an, la Cluj-Napoca a avut loc meciul România – Spania, meciuri de Fed Cup şi Cupa Davis sau Trofeul Carpaţi.

Gafe ale autorităţilor

Dacă arestările pentru fapte de corupţie intra la categoria „gafe”, atunci putem spune că Apostu şi Uioreanu au gafat impardonabil. Realizările sunt cele normale, ale oricărui primar sau preşedinte de CJ gospodar, nimic spectaculos luat individual. Totuşi, imaginea de ansamblu este a unui oraş în plină dezvoltare, cu puncte de interes economic (parcurile industriale, deşi trei din cinci sunt abandonate în diferite faze de implementare).

Viitorul sună bine?

Cele mai importante aspecte de care viitorul primar (sau cel reales) ar trebui să se ocupe este infrastructura rutieră în interiorul localităţii şi legăturile cu principalele coridoare de transport din vecinătate (DN1-E60, Autostrada Transilvania) şi gestionarea fluxurilor de trafic de la intrările în municipiul Cluj-Napoca la orele dimineţii şi după-amiază (existenţa unor localităţi limitrofe transformate în ultimii ani în „dormitoare” ale Clujului, cum ar fi comuna Floreşti, cea mai mare comună din România, cu peste 20.000 de locuitori, dintre care majoritatea lucrează în Cluj-Napoca).

Sistemul de management al deşeurilor, aflat în blocaj de mai bine de un an, ca urmare a existenţei unor suspiciuni de corupţie aflate în cercetarea DNA, este un alt subiect fierbinte. În ultimul an, gunoaiele au fost transportate în diferite rampe din Transilvania, ulterior a fost deschisă o rampă temporară, care însă nu este o soluţie fezabilă pe termen lung.

Lipsa locurilor de parcare este un alt aspect asupra căruia cetățenii insistă de foarte multă vreme. Astfel, sunt șanse să se rezolve și problema trotuarelor ocupate permanent de mașini parcate neregulamentar.

Miza alegerilor: 1,2 miliarde lei

Viitorul primar, fie că va fi actualul edil Emil Boc, fie unul dintre challengeri, va avea de gestionat un buget anual de circa 1,2 miliarde de lei (300 de milioane de euro) şi va fi cel care va obţine sau pierde titlul de oraş Capitala Culturală Europeană pentru anul 2021.