monitorulcj.ro Menu

Politică

Jocurile de noroc, „în vizorul” lui Giurgiu

Specialiştii clujeni trag un semnal de alarmă în privinţa faptului că tot mai mulţi adolescenţi şi copii devin victime ale „drogului numit jocul de noroc”.

Deputatul independent Mircia Giurgiu, alături de o echipă de specialişti clujeni pe probleme de sănătate mintală, vor încerca să modifice legislaţia privind jocurile de noroc.

Iniţiativa are drept scop conştientizarea împătimiţilor jocurilor de noroc din România şi promovarea unor programe care să vină în ajutorul acestora. Astfel, la Cluj-Napoca va fi organizată o dezbatere pe tema impactului şi a efectelor pe care “jocul patologic le are asupra psihicului”.

Statistici îngrijorătoare

Potrivit statisticilor, în România, frecvenţa împătimiţilor jocurilor de noroc este de 6%, faţă de 2% în alte ţări europene. Mai mult, 3,48% dintre aceştia simt nevoia de a juca în mod “patologic”.

Specialiştii clujeni susţin că îngrijorător este faptul că tot mai mulţi împătimiţi ai jocului patologic sunt copii sau adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 11 şi 19 ani. De asemenea, studiile arată că o treime din cei care suferă de ADHD sunt predispuşi la astfel de practici. Mai grav este faptul că, potrivit statisticilor, unul din cinci jucători va recurge la tentativă de sucid. Psihologii şi medicii psihiatri consideră că dependenţa de joc echivalează cu dependenţa de droguri, activându-se aceleaşi zone din creier ca în cazul consumului de droguri, existând chiar propuneri de a fi introduse la aceeaşi categorie.

A jucat 100.000 de euro din conturile părinţilor

Jocul patologic este cu atât mai periculos cu cât întotdeauna este implicată o sumă de bani. De asemenea, foarte mulţi dintre împătimiţi ajung chiar să apeleze la gesturi disperate, să vândă sau să amaneteze obiecte. În plus, susţin specialiştii, jocul patologic afectează întrega familie. Asemenea cazuri au fost înregistrate recent la Cluj şi prezentate la o conferinţă de la Viena, organizată pe această temă.

“Unul dintre copii a jucat peste 100.000 de euro din conturile părinţilor săi, iar alţi doi copii în vârstă de 11 ani vindeau sau amanetau obiecte din casă pentru jocuri la aparate. Considerăm că în şcoli, în cadrul programelor de genul «educaţie pentru sănătate» ar trebui incluse şi programe privind educaţia în acest sens, a jocurilor de noroc. Sau chiar, pe modelul «Alcoolicilor Anonimi», să existe un program şi pentru cei care sunt împătimiţi ai jocului de noroc”, a explicat conferenţiar doctor Viorel Lupu, medic primar psihiatru şi psihoterapeut formator.