monitorulcj.ro Menu

Politică

Daniel Funeriu: Proiectul european ELI are tot sprijinul politic

Proiectul european de dezvoltare a celui mai puternic laser - Extreme Light Infrastructure (ELI) beneficiază de tot sprijinul politic şi implementarea sa va continua, a declarat vineri ministrul educaţiei, Daniel Funeriu, în cadrul unei conferinţe internaţionale.

"ELI este primul proiect foarte important pentru România şi este o şansă pentru ca ţara noastră să fie în elita mondială a cercetării", a spus Funeriu. Potrivit acestuia, din cei trei piloni ai proiectului la care sunt parte Cehia, Ungaria şi România, pilonul românesc este probabil cel care poate să trimită cunoaşterea dincolo de limite. "Nu mă îndoiesc că acest proiect va merge mai departe. Evaluarea arată că proiectul este pregătit şi că a ajuns la maturitate. El necesită o sumă mare de bani iar scopul nostru este ca marea parte din această sumă să fie din bani europeni", a afirmat demnitarul. Daniel Funeriu a menţionat că România se află pe drumul realocării financiare de către Guvern pentru acest proiect. Totodată, a spus ministrul, este foarte important nivelul sprijinului din partea Comisiei Europene. Una dintre cele mai importante resurse pe care România o poate folosi, după cum susţine ministrul educaţiei, în acest proiect, dar şi în cercetare, sunt oamenii de ştiinţă români din diaspora. "ELI poate face să se oprească scurgerea creierelor în afară. România poate demonstra că este un creator de politică şi nu numai un adept de politică creată de alţii. Acest proiect va lumina România", a mai spus ministrul. Prezent la conferinţa internaţională privind ELI, directorul Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", Nicolae Zamfir, a spus că la Cartea albă au lucrat şi lucrează peste o sută de oameni de ştiinţă din 30 de instituţii de cercetare din România, SUA şi Japonia. "Pilonul românesc de fizică nucleară al proiectului ELI va consta din realizarea celor mai puternice radiaţii laser şi a celui mai intens fascicul de raze gamma din lume. ELI va crea oportunităţi de dezvoltare a unor noi domenii de cercetare nucleară, fundamentală şi astrofizică", a declarat Nicolae Zamfir. La rândul său, Adrian Curaj, membru în Comitetul Internaţional de Avizare ELI, consideră că România are o şansă unică pentru că ELI înseamnă "frontieră ştiinţifică şi tehnologică", înseamnă valorificarea unei capacitaţi de inovare şi creativitate, şansa de a discuta concret de parteneriatul public-privat, de concentrare a universităţilor şi de internaţionalizare a învăţământului superior şi cercetării. Proiectul ELI a fost iniţiat în anul 2005 şi vizează construirea celui mai puternic laser din istorie şi utilizarea acestuia pentru generarea de aplicaţii fără precedent în întreaga ştiinţă, dar şi în industrie şi viaţa socială, datorită regimului de putere şi intensitate neatins niciodată până acum de o instalaţie de acest tip. Potrivit ANCS, dintre cei trei piloni ai ELI - Extreme Light Infrastructure, pilonul a cărui construcţie revine României, respectiv ELI-Nuclear Pshysics, este cel mai complex. Proiectul ELI a fost însuşit la nivelul Uniunii Europene şi inclus în Foaia de Parcurs (Roadmap) a ESFRI (European Strategy Forum for Reasearch Infrastructures), fiind susţinut de Comisia Europeană printr-un proiect în cadrul Framework Programme 7 ELI-PP (ELI-'Preparatory Phase'), la care participă 40 de instituţii de cercetare şi învăţământ din 13 ţări europene: Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Spania şi Ungaria. Pe baza memorandumului aprobat în anul 2008 de Guvernul României şi de preşedintele ţării, România şi-a prezentat, la 21 noiembrie 2008, candidatura pentru construirea acestei facilităţi la Bucureşti-Măgurele. În data de 1 octombrie 2009, Comitetul Director al Proiectului a hotărât construirea ELI în trei locaţii: Cehia, Ungaria şi România.