monitorulcj.ro Menu

Politică

Modificările aduse Codului Penal sunt NECONSTITUȚIONALE

CCR a respins, cu unanimitate de voturi, modificările aduse Codului Penal.

Modificările aduse Codului Penal sunt NECONSTITUȚIONALE

Cei nouă judecători ai Curții Constituționale a României au respins, în unanimitate, modificările aduse Codului Penal de către parlamentarii români.
Astfel, CCR declară neconstituționale modificările votate în Camera Deputaților în ”marțea neagră”.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea Constituţională în 12 decembrie 2013, precizând în actul transmis CC că modificările aduse Codului Penal, în urma cărora s-ar putea concluziona că anumite persoane "sunt deasupra legii", neputând fi pedepsite pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie, pot fi considerate incompatibile cu funcţionarea statului de drept.

Potrivit instanţei supreme, prin modificarea legii, în sensul că sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, dar şi prin schimbările aduse la conflictul de interese, "s-ar putea desprinde concluzia că toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal şi art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese prevăzută în art. 2531 din Codul penal sunt deasupra legii, neputând fi cercetate şi pedepsite pentru săvârşirea unor infracţiuni de serviciu sau de corupţie, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept".

Conform deciziei ICCJ de sesizare a CC, diferenţa de tratament juridic instituită prin modificările Codului penal nu are o "justificare obiectivă şi rezonabilă", în condiţiile în care conduce la "excluderea incidenţei unor norme de incriminare în cazul unor categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie cu persoanele cărora normele de incriminare le sunt aplicabile".

Decizia de sesizare a Curţii Constituţionale a fost luată de Secţiile Unite ale instanţei supreme, la două zile după adoptarea modificărilor de către Camera Deputaţilor.

Şi PDL a transmis Curţii Constituţionale, tot în 12 decembrie, două sesizări privind modificările la Codul Penal.

Modificările au fost contestate vehement de preşedintele Traian Băsescu, care a spus că acestea sunt "dramatice" şi "dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie", precum DNA sau ANI.

Reacţia lui Băsescu nu a fost singulară. Astfel, Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.

Şi CSM a criticat modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a susţinut însă că nu avea obligaţia să ceară avizul CSM.

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei şi ambasadorul britanic, Martin Harris, precum şi reprezentanţii unor organizaţii neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de către deputaţi.

Grupul PDL a votat atunci împotriva modificării Codului Penal: din cei 32 de deputați prezenți, 29 au votat "Nu", doi "Da", iar unul s-a abținut.

Vă reamintim că printre cei care au votat în "marțea neagră" "pentru" modificarile Codului Penal s-a aflat și clujeanul Adrian Gurzău. Deputatul PDL a votat așadar cot la cot cu USL, împotriva direcției de vot a partidului din care face parte.
Gurzău a votat "Da", alături de colegul său de partid Gheorghe Udriște, dar și alături de parlamentari cu probleme penale precum Relu Fenechiu, Nini Săpunaru, Cristian Rizea, Monica Iacob-Ridzi sau Mihăiță Calimente.