Politică

Cum vede puterea regionalizarea țării?

<p><strong><img src="documente/stories/2013/03_martie/07/desc 03-08.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Crearea unui număr mai mic de regiuni de dezvoltare, de exemplu opt, creşte posibilitatea „apariţiei unor mecanisme de centrifugare a unor opţiuni de federalizare”, a declarat secretarul general al PNL, Eduard Hellvig, subliniind că exprimă un punct de vedere personal. </strong></p>

„Din punctul meu de vedere, pentru că nu există un punct de vedere oficial al PNL, la acest moment, dacă faci de exemplu doar opt regiuni, posibilitatea de a avea la un moment dat – poate nu astăzi, dar nu facem legea pentru astăzi, o facem pe termen lung – structuri care să... Posibilitatea de federalizare, de mecanisme de centrifugare a unor opţiuni de federalizare cresc în momentul în care regiunile sunt mai mari”, a declarat Eduard Hellvig, miercuri seara, la Digi24.

El a adăugat că aceasta este doar o ipoteză de lucru, dar trebuie luată serios în calcul, deoarece pot să apară discrepanţe de dezvoltare între zone. În cazul în care regiunile sunt mai mici, disponibilitatea lor de a ieşi din sistem ar fi mai mică, a opinat liberalul.

Să vedem care-i „fondul problemei”?

Comentând discuţiile care au loc pe marginea regionalizării, el a apreciat că este un lucru tipic românesc ca în loc să se discute despre fondul problemei să fie vizate mai mult chestiuni de formă, precum persoanele care ar putea avea beneficii de pe urma acestui proces.

„În primul rând ar trebui să se discute despre motivele regionalizării, despre obiective, şi abia apoi să fie abordate probleme precum capitala regiunii. Ceea ce interesează PNL-ul în mod deosebit este ca această discuţie să nu plece de la persoane, ci de la cum ne-ar fi nouă mai bine, pentru că regionalizarea nu e un concept care se face pentru următorii patru ani. (...) Trebuie definite foarte clar obiectivele pe care le urmărim şi abia apoi vom discuta dacă va veni momentul prin ce mecanisme anumite persoane ajung acolo, prin proces electiv. Eu împărtăşesc părerea că acest lucru trebuie făcut prin vot, ca să aibă legitimitate, dar vom putea vorbi de regionalizare în primul rând după ce vom avea o Constituţie (pentru că trebuie să introducem în Constituţie termenul de regiune)”, a subliniat el.

Hellvig a opinat că trebuie menţinute în acelaşi timp şi judeţele, deoarece ele ţin de particularitatea naţiunii. El a catalogat drept ridicolă ideea ca o regiune să aibă mai multe capitale, însă a apreciat că oraşul cel mai mare nu trebuie să devină în mod obligatoriu capitala regiunii din care face parte.

Ce-o fi, de fapt, în capul lor?

Potrivit dicționarului limbii române, federalizarea înseamnă organizarea pe principii federale. Federația este o uniune de state autonome, cu un guvern central și cu organe de stat comune. Pentru a ajunge la o astfel de formulă, sugerează liderul liberal, ar trebui să creăm niște mari regiuni, care să dobândească „impulsuri centrifuge”. Cu alte cuvinte, pare să spună fostul ministru, doar aceste regiuni vor fi apte să se asocieze într-un stat federal!

„Pare”, pentru că, de fapt, teoria ministrului Dezvoltării nu este atât de clară și, din păcate, ea ar putea însemna, la o adică, orice. Pentru a putea lansa o dezbatere publică eficientă, PNL și aliații săi social-democrați ar trebui să se decidă rapid cum văd ei regionalizarea României. Până una alta, toți cei care s-au pronunțat „în chestiune” au bătut, pur și simplu, câmpii.