monitorulcj.ro Menu

Politică

Studiu IRES: Cum au perceput românii anul politic 2012?

Suspendare preşedintelui a fost cel mai important eveniment politic din anul care s-a încheiat.

PDL a ieşit de la guvernare, iar USL a câştigat alegerile locale şi parlamentare. Trei scrutinuri, proteste în ţară şi schimbări de guverne, greve în Parlamentul României - acestea au fost doar câteva din evenimentele politice ale anului 2012, unul dintre cei mai zbuciumaţi ani, pe plan politic, şi social, din decembrie 89 încoace.

Totul a culminat însă cu suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, iar românii au fost chemaţi la referendum, care însă nu a fost validat.

Principalele evenimente politice

Astfel, în opinia respondenţilor participanți la studiul IRES (Institutul Român pentru Evaluare și Strategie), principalul eveniment politic al anului 2012 a fost referendumul pentru suspendarea Președintelui Traian Băsescu (35%). Următoarele evenimente cotate de respondenți drept marcante pentru scena politică în anul care a trecut au fost: învestirea noului guvern după alegeri (19%), de alegerile parlamentare (18%) și de schimbarea guvernului Ungureanu (13%).

Cine sunt vinovaţii?

Studiul realizat de IRES mai arată că responsabilitatea pentru felul în care au mers lucrurile în România, anul trecut, revine autorităților române (la modul general) - 48%, poporului (18%), FMI (11%), dar și Uniunii Europene (9%). Traian Băsescu este indicat de jumătate dintre respondenți drept vinovat, dintre oamenii politici, pentru ce a mers prost în anul 2012, urmat fiind de Victor Ponta – 13%, Emil Boc – 11% și Crin Antonescu – 6%. Respondenții notează activitatea Guvernului Ungureanu cu note care ajung la o medie de 4,86, în timp ce notele pentru activitatea guvernării Ponta ating o medie de 6,15.

Îngrijorările românilor

Ca şi în 2011, şi în anul care s-a încheiat, îngrijorările celor mai mulţi români au fost legate de pierderea sau nesiguranța locului de muncă, cu toate că se remarcă o ușoară atenuare a acestei îngrijorări pe parcursul anului scurs între realizarea celor două studii. O îngrijorare care se acutizează în 2012, în schimb, este cea privind starea politicii din România, care este văzută ca fiind în criză de către 17% dintre cei intervievați, această îngrijorare neapărând într-o proporție semnificativă în anul precedent, mai arată studiul. Partidele politice câştigă încredere

În ceea ce priveşte încrederea românilor în partidele politice, acestea  câștigă, la acest capitol, 13 procente din ianuarie până în decembrie. În luna decembrie, opțiunile de vot ale cetățenilor sunt îndreptate spre: USL – 64%, PDL – 15%, PPDD – 9%, UDMR – 4%, PRM – 4% sau alt partid 4%. Sondajul IRES a fost realizat în perioada 19-21 decembrie 2012 pe un eşantion reprezentativ de 1.383 de persoane şi are o marjă de eroare de 2,7%.

Ioan Hosu: „Opinia publică va continua să îl vadă ţap ispăşitor pe Băsescu“

Sociologul clujean, Ioan Hosu consideră că „tema Băsescu“ va fi prezentă în media şi în opinia publică pentru încă o bună bucată de vreme. În opinia lui Hosu, Traian Băsescu este politicianul actor şi jucător, iar din acest motiv românii îl consideră responsabil. „Este ţapul ispăşitor, deşi nu are atribuţii la fel de importante precum Parlamentul sau Guvernul. Şi cred că opinia publică va continua să îl vadă ţap ispăşitor pe Traian Băsescu. Însăşi tema „Băsescu“ va continua să se regăsească în media şi în opinia publică, pentru că discursul media nu s-a schimbat, s-a văzut asta şi de sărbători, la televiziuni.. Or, este forţată această chestiune, abordarea aceasta, din punctul meu de vedere“, a spus Hosu, pentru Monitorul de Cluj.

Ponta, surprinzător, după Băsescu

Hosu mai subliniază faptul că, tot la capitolul vinovaţi, Victor Ponta este, „surprinzător“ după Băsescu. „M-aş fi aşteptat să fie Emil Boc după Băsescu, dar este Ponta. Mai mult, Ponta cu Antonescu, împreună, îl depăşesc pe Boc, la procente. Jocul suspendării lui Băsescu, îl decontează Ponta şi Antonescu... Pe urmă, trebuie subliniat faptul că partidele au reuşit să câştige încrederea oamenilor, astfel, pe de altă parte, oamenii au văzut în acest joc al suspendării o practică democratică“, a mai explicat Hosu.